Masă rotundă organizată de USR cu reprezentanți ai comunității științifice din România

Masă rotundă organizată de USR cu reprezentanți ai comunității științifice din România

Senatoarea USR Silvia Dinică a organizat, joi, o întâlnire cu reprezentanți ai comunității științifice din România pentru a discuta problemele cu care se confruntă cercetătorii români și a identifica potențialele soluții pentru nevoile și provocările dintr-un domeniu atât de important pentru economia românească. La dezbateri au participat și Dan Barna, președintele USR, senatorii USR Ramona Dinu, Radu Mihail și Mihai Goțiu, precum și deputatul USR Cristina Iurișniți.

Am inițiat această dezbatere pentru a identifica soluții pentru domeniul atât de important al cercetării. Timp de trei ore, oamenii ne-au arătat problemele cu care se confruntă. Este inacceptabil ca un domeniu vital dezvoltării României să fie tratat de guvern cu atâta indiferență! Acesta este doar începutul unei serii de dezbateri cu privire la necesara modernizare a țării, pe baza cărora vom iniția acțiuni parlamentare care să producă o schimbare în bine”, a declarat Silvia Dinică, senator USR.

România suferă de o ‘fugă a creierelor’ de o proporție alarmantă. Cei mai buni cercetători părăsesc țara, sunt pur și simplu alungați de birocrație și incompetență. Institutele de cercetare își văd proiectele compromise din cauza unor funcționari care, în secolul XXI, continuă să viseze la ștampile și hârțoage prinse în dosare cu șină. Noi nu putem accepta un astfel de viitor pentru țară, trebuie să aducem lucrurile la normalitate”, a declarat Alexandru Toma Pătrașcu, director al Bucharest Science Festival și membru USR sector 1.

O problemă majoră a cercetării din România, așa cum a rezultat din concluziile întâlnirii, o reprezintă lipsa predictibilității. În primul rând, concursurile de finanțări de proiecte de cercetare nu sunt anunțate în timp util, astfel că unii cercetători pot ajunge în situația să nu aibă suficient timp pentru a scrie și îndeplini formalitățile pentru a putea să se înscrie. În al doilea rând, după depunerea proiectului se ajunge de multe ori în situația ca banii de la Ministerul de resort să ajungă cu mare întârziere. În al treilea rând, există o problemă majoră de predictibilitate a finanțărilor, pe termen lung. Finanțarea pentru proiecte se modifică de la un an la altul, astfel încât e posibil ca într-un an, un proiect de cercetare să primească mai puțini bani decât era necesar.

Mai mult, lipsa predictibilității se vede și prin lipsa unei finanțări instituționale constante. Mai precis, institutele de cercetare din România primesc majoritatea fondurilor prin proiecte, dar este nevoie să li se asigure și o sumă minimă pentru a-și putea menține echipamentele în funcțiune și a asigura mentenanța acestora.

România ocupă acum ultimul loc din UE ca procent din PIB investit în cercetare, această valoare fiind de cel puțin patru ori mai mică decât media europeană.

În 2019 situația s-a agravat, fondurile publice pentru cercetare fiind tăiate cu aproximativ 30% față de bugetul aprobat la începutul anului. De la o sumă și așa infimă de doar 0,18% din PIB, Guvernul PSD a redus alocarea la 0,15% din PIB, iar Guvernul Orban a redus și mai mult suma, până la 0,13% din PIB! Mai mult, la șase săptămâni de la învestirea noului Executiv, nu s-a făcut numirea unui secretar de stat pentru cercetare și finanțarea institutelor de cercetare este practic blocată.

Cercetarea este „Cenușăreasa” alocărilor bugetare și ani la rând, diferitele guverne au încercat să mascheze realitatea, alocând efectiv o sumă cu mult mai mică decât cea asumată prin strategia națională de cercetare.

În urma unei interpelări parlamentare, adresate în luna octombrie a.c. de către senatoarea USR Silvia Dinică ministrului cercetării, s-a aflat că există o discrepanță uriașă, investițiile guvernamentale în cercetare fiind constant cu circa 60-70% mai mici decât valoarea prognozată.