Senatorul USR Dan Lungu a adresat o interpelare
Ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, prin intermediul căreia i-a semnalat
acestuia oportunitatea de a înființa un Muzeu Național al Fotografiei la Iași. Acesta și-a argumentat propunerea printr-o prezentare
structurată a atelierelor fotografice ale Iașului și întregii Moldove extrem de
active de-a lungul istoriei, dar prea puțin cunoscute și popularizate. Din argumentarea
sa nu au lipsit nici marile personalități ale zonei care au avut ca pasiune
fotografia și nici identificarea surselor de exponate care ar putea sta
la baza muzeului: dincolo de patrimoniul fotografic aflat în arhivele sau
de depozitul diferitelor instituții din Iași, sunt invocate impresionantele
„Colecții Agapi”, pe care, în urma încheierii unei colaborări cu muzeul,
asociația în posesia cărora se află este dispusă să le pună la dispoziție.

Primul dintre numele fotografilor amintiți de Dan Lungu în
interpelarea sa este cel al logofătului Costache Strudza Scheianul.
Pornind de la calotipiile sale din anul 1852, care ne redau chipul lui Vasile
Alecsandri tânăr și al lui Barbu Lăutaru, arta fotografică ieșeană ne conduce
apoi în atelierul lui Nestor Heck, cunoscut în epocă drept „fotograful
lui Eminescu” sau „al elitei românești”, ale cărui fotografii aveau pe atunci
mare căutare.

„Nu voi invoca doar absența tristă a unui proiect
similar la nivel național – deși fotografia e o artă, o sursă inestimabilă de
documentare și un fenomen social de amploare – ci, în primul rând, activitatea
fotografică febrilă de pionierat a Iașilor, care a însoțit în permanență
activitatea culturală efervescentă de relevanță națională. Printre
pionierii fotografiei cu activitate ieșeană trebuie să-i amintim pe Gustav
A. Schivert, Michael Bisenius, Johann Deiner, Josef Eder, Felix Swiatoniowski, Lazar
Czollak, M. Margulies, O. Flechner, Hartwig Chaland, H. Flaschner sau atelierele
Rembrandt, Fanchette, Weiss, Wandelmann. Desigur, nu trebuie să-l uităm pe Bernhard
Brand, care are o contribuție cu totul deosebită: portretul colectiv al
membrilor Junimii, realizat în anul 1883”, a menționat Dan Lungu, senator
USR. Acesta a mai adăugat și faptul că nu trebuie uitați nici fotografii ieșeni
care s-au stabilit la Iași după 1900, printre ei amintindu-i pe Siegmund
Packer și pe Gheorghe Chessler.

Inițiativei senatorului USR i s-a alăturat, pentru a
sprijini propunerea înaintată Ministrului Culturii, și Nora Agapi, fiica
fotografului Ioan Matei Agapi. Fotograful ieșean are astăzi 83 de ani și
este un cunoscut profesor, realizator de filme documentare și fotograf care,
după finalizarea studiilor, a documentat pe peliculă fotografică și
cinematografică multe dintre evenimentele din Iași și din țară. Astăzi, întreaga
sa muncă, o arhivă de 21.000 de metri de peliculă filmată, păstrată alături
de mii de negative fotografice, majoritatea realizate de Ioan Agapi
începând cu anii 1967 și de zeci de aparate fotografice, aparate de filmat
și aparate de mărit, tancuri de developare, lămpi de iluminat, precum și cărți
și reviste de specialitate se află în posesia Asociației „Colecțiile
Agapi”.

În urma unei colaborări cu muzeul, asociația ar fi,
conform spuselor Norei Agapi, dispusă să pună la dispoziție întreaga arhivă
drept punct de pornire al proiectului. „În arhivă există chiar și plăci
fotografice făcute de tatăl lui Ioan Matei Agapi, cu imagini de familie din
anii 1930, dar și imagini de pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial.
Trebuie să menționez că familia deține toate cutiile originale de film, hârtie
fotografică și chimicale care au existat de-a lungul anilor, iar originalitatea
acestor colecții este dată și de faptul că fiecare cutie sau rețetă chimică are
o poveste în dreptul fiecăreia”, a precizat Nora Agapi.