USR va pregăti sesizarea Curţii Constituționale pentru modificările care au fost aduse Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Demersul USR este susținut și de senatorii PNL, care au votat împotriva proiectului de lege.
Modificările promovate prin vocea senatorului Daniel Zamfir sunt de natură să slăbească atribuțiile Curții de Conturi de a controla eficient modul în care sunt cheltuiți banii publici. Aceste modificări tranformă Curtea de Conturi dintr-o instituție de control într-o instituție care poate să emită recomandări, având mai degrabă rol de îndrumare. Astfel, în urma constatărilor sale, Curtea de Conturi ajunge doar să recomande entității auditate luarea măsurilor de înlăturare a neregulilor din activitatea auditată.
În timp ce legea în vigoare are dispoziţii clare şi ferme, noile modificări propuse de senatorul Zamfir stabilesc că aceasta poate dispune, prin hotărâre a plenului, blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală a acestora.
„Rolul Curții de Conturi în arhitectura statului român este foarte clar statuat în Constituție, este acela de a exercita controlul asupra modului în care se administrează banul public. Nu putem accepta ca directorii și directorii adjuncți din cadrul departamentelor și camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti să răspundă în fața plenului și a președintelui pentru activitatea desfășurată, iar valorificarea rezultatelor din activitățile specifice Curții de Conturi să fie apoi supusă aprobării plenului acesteia. În baza noilor modificări la lege, plenul Curții de Conturi aprobă sesizarea organelor de urmărire penală în situația în care se constată existența unor fapte pentru care există indicii temeinice că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, iar sesizarea propriu-zisă a organelor în drept se efectuează doar de președintele Curții de Conturi”, explică senatoarea USR Ramona Dinu.
Printre motivele pentru care va fi sesizată Curtea Constituțională pe această lege se numără:
– Încălcarea principiului bicameralismului.
– Atenuarea rolul constituțional de control al Curții de Conturi și introducerea unor chestiuni de natură subiectivă prin sintagme de tipul „sub toate aspectele semnificative”, ce pot crea imprevizibilitate în procesul de aplicare a legii.
– Președintele Curții nu are competența de a aprecia în ce măsură unele date, circumstanțe sau împrejurări pot fundamenta punerea în mișcare a acțiunii penale.
– Afectarea independenţei Autorităţii de Audit prin faptul că punctele de vedere exprimate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice devin obligatorii.
În urmă cu două luni, oficialii europeni au cerut expres Parlamentului să renunţe la modificarea Legii Curţii de Conturi nr. 94/1992, prin care se pune în pericol independenţa Autorităţii de Audit.
Proiectul de lege, iniţiat în octombrie 2019, a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor în 11 februarie 2020, iar astăzi a fost votat de Senat.
