Senatorii USR au votat
împotriva modificărilor la Legea Concurenței, modificări menite să schimbe
radical modul de organizare și funcționare a unei instituții fundamentale a
unui stat democratic, cu o piață funcțională și concurențială. USR dorește să
atace la Curtea Constituțională modificarea și-i îndeamnă pe senatorii
liberali, care au votat împotriva modificărilor, să se alăture acestui demers.

În discursul din cadrul dezbaterilor, senatoarea USR a atras atenția că prin modificările făcute, o instituție independentă este subjugată politic de către PSD și, prin aceasta, se încalcă angajamentele luate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană. De asemenea, PSD a modificat nu numai felul în care sunt numiți membrii Consiliului Concurenței, dar a schimbat și criteriile minimale de integritate pe care aceștia ar trebui să le îndeplinească prin eliminarea interdicției că membrii Consiliului Concurentei sa nu fi fost condamnați pentru infracțiuni contra patrimoniului sau pentru infracțiuni de corupție, delapidare, infracțiuni de fals in înscrisuri și evaziune fiscală.

Iată, mai jos, discursul
integral al Florinei Presadă:

„Domnule președinte, stimate colege și stimați
colegi, USR se vede nevoit să condamne, din nou, tentativele PSD de subjugare a
unor instituții publice sau autorități administrative autonome, cum este, iar,
cazul Consiliului Concurenței. Avem în fața noastră un proiect mai vechi,
dezbătut deja în comisiile Senatului în 2018, cu număr de
înregistrare la Senat L384/2018. Această propunere este ințesată cu modificări nocive,
care vor transforma această autoritate, dintr-una independentă politic
într-una aservită politic.

Principalele
modificări aduse Legii Concurenței sunt, de fapt, atacuri la conducerea
Consiliului Concurenței, prin eliminarea președintelui României sau a
Colegiului Consultativ din procedura de numire a conducerii instituției. Alte
modificări vizează condițiile pe care trebuie sa le îndeplinească membrii
conducerii Consiliului, astfel încât actualul președinte al Consiliului
Concurenței să nu mai poată ocupa această funcție.

Este regretabil
că parlamentarii PSD nu au înțeles importanța independenței acestei
instituții și a mecanismelor care o fac independentă. Colegiul Consultativ
este un model de bună practică la nivelul autorităților de concurență nu numai
din Uniunea Europeană, ci din întreaga lume. Odată cu eliminarea acestui
Colegiu din procedura de numire și adoptării celorlalte modificări, România
riscă să nu mai respecte cerințele europene pentru garantarea independenței și
a profesionalismului conducerii instituției, lucru ce vine în
contradicție cu reglementările europene la care România a aderat.
Totodată, modificările au un potențial ridicat de neconstituționalitate.

Formularea
actuală din art.15,alin. (1) din Legea Concurenței a fost introdusă în 2010,
din dorința de a filtra influența politică asupra unei autorități publice care
este foarte importantă pentru economia de piață, practic un DNA al economiei de
piață romanești. Componența Colegiului Consultativ a fost gândită, la rândul
ei, ca un mix echilibrat între mediul universitar, mediul de afaceri și
consumatori. Președintele Colegiului Consultativ, ca organism de selecție -
acesta fiind și locul unde se discută politici generale de concurență - a fost
chiar Jonathan Scheele, fostul Negociator-Șef în relația cu Uniunea Europeană,
iar colegiul și-a făcut deja treaba, foarte bine, în 3 rânduri în care s-a
înnoit componența Plenului Consiliului Concurenței.

Acest mod de
selectare a candidaților pentru conducerea unei autorități de importanța
Consiliului Concurenței s-a dorit a fi un model și pentru alte autorități
publice autonome – BNR, ANRE, ANCOM, lucru care, în mod regretabil,
nu s-a întâmplat.

O altă
modificare nocivă introdusă prin amendamente adoptate chiar ieri
în comisiile de specialitate este eliminarea interdicției ca membrii
Consiliului Concurenței să nu fi fost condamnați pentru infracțiuni contra
patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracțiuni de corupție, delapidare,
infracțiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracțiuni prevăzute de
Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, păstrând
doar prevederea ca aceștia să nu fi fost condamnați pentru infracțiuni
săvârșite cu intenție, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3
ani sau mai mare. Aceasta este o modificare inacceptabilă dacă ne dorim să
nu mai avem penali în administrația publică de la orice nivel.

Dacă aceasta
propunere trece de Parlament, USR va utiliza toate instrumentele
constituționale pe care le are la îndemână pentru a opri intrarea în vigoare a
acesteia. USR va vota împotriva raportului de admitere cu amendamente și îi
îndeamnă pe toți cei care țin la apartenență europeană a
României să facă la fel.”