România are un potențial major de investiții în proiecte eoliene offshore în Marea Neagră. Avem nevoie de un cadru legislativ clar și predictibil

România are un potențial major de investiții în proiecte eoliene offshore în Marea Neagră. Avem nevoie de un cadru legislativ clar și predictibil

România poate deveni un producător important de energie eoliană offshore, dacă face pași în direcția definirii unui cadru legislativ clar și predictibil, care să încurajeze investițiile în domeniu, precum și dacă va reuși să construiască un dialog susținut și credibil cu potențialii investitori. Aceasta este principala concluzie a dezbaterii „Potențialul de investiții și dezvoltare de proiecte eoliene offshore în Marea Neagră”, organizată de Vicepreședintele Camerei Deputaților Cristina Prună, joi, 8 aprilie la Palatul Parlamentului.

„Marea Neagră are un potențial energetic eolian offshore extraordinar. Prin exploatarea acestui potențial România poate deveni un jucător important în producția europeană de energie. Însă, este clar că avem nevoie de un efort comun al instituțiilor statului pentru a facilita investițiile în industria eoliană offshore. Dezbaterea de astăzi este un semnal că ne dorim să începem, în Parlamentul României, împreună cu toți actorii relevanți să creăm cadrul legislativ și de reglementare necesar”, a declarat în cadrul dezbaterii Cristina Prună, Vicepreședinte al Camerei Deputaților și al Comisiei pentru Industrii și Servicii.

Studiile realizate până acum, citate în cadrul dezbaterii au relevat faptul că România are o potențială capacitate eoliană offshore de 94 GW. Parcurile eoliene offshore pot folosi tehnologii precum turbine fixe care pot fi instalate mai rapid și turbine flotante destinate zonelor de ape adânci, potrivite pentru mare parte a potențialului de capacitate al țării.

Din discuții a reieșit faptul că legislația ar trebui să stabilească un cadru de avizare clar, predictibil și cât mai puțin birocratic. De asemenea, ar trebui să fie prevăzute mecanisme flexibile de susținere a investițiilor, precum contractele pentru diferență.

Realizarea cadrului pentru dezvoltarea de proiecte eoliene offshore trebuie să țină cont și de nevoia de dezvoltare a infrastructurii, inclusiv a celei portuare, și de existența unei resurse umane instruite. Există, de asemenea, un potențial economic important de dezvoltare a lanțului valoric de producție a tehnologiei eoliene offshore și, odată cu aceasta, apariția de noi locuri de muncă specializate la nivel național.
În cadrul dezbaterii s-a discutat și despre dezvoltarea infrastructurii rețelei, atât pe țărm cât și offshore. Rețeaua de transport joacă un rol crucial pentru evacuarea energiei din zona în care aceasta este produsă spre zonele de consum din România.

Implementarea unor proiecte eoliene offshore este un proces de durată. S-a menționat faptul că, în teorie, avem nevoie de o perioadă de minim 10 ani până la finalizarea implementării unor parcuri eoliene offshore. Din practica internațională rezultă că am avea nevoie de doi ani pentru analizarea și stabilirea perimetrelor, de patru ani pentru studii de teren, emiterea permiselor și realizarea accesului la rețea, de doi ani de zile pentru detalierea proiectului și planului de finanțare și de trei ani pentru implementarea efectivă.

Marea șansă a României este că există deja implementări și modele de succes. Planul de amenajare a spațiului maritim este documentul de bază pentru demararea procesului de creare a legislației necesare României, iar acesta ar trebui să fie disponibil cât mai repede. Preluarea și adaptarea bunelor practici legislative europene ne poate ajuta să accelerăm realizarea unora dintre etape și să scurtăm partea birocratică a proceselor, pentru a ajunge mult mai repede la etapa implementării proiectelor.

„România nu trebuie să reinventeze roata. Există bune practici în multe țări europene, Uniunea Europeană fiind vârf de lance, la nivel internațional, în ceea ce privește parcurile eoliene offshore. Ar trebui să studiem acest lucru și să ne inspirăm. Personal vreau sa mă implic activ, cel puțin pe bucățica pe care parlamentul poate să o susțină și să mă asigur că vom avea un proiect de lege clar și predictibil. Potențialii investitori trebuie să știe că noi, reprezentanți ai statului, vrem ca proiectele eoliene offshore să se întâmple. Producția energiei eoliene offshore este inclusă în programul de investiții prioritare și nu trebuie să rămână doar pe hârtie.”, a concluzionat Cristina Prună.

La dezbatere au participat reprezentanți ai principalelor instituții ale statului cu competențe în domeniu, reprezentanți ai companiilor cu experiență în dezvoltarea de proiecte de producere a energiei din surse regenerabile, ca și specialiști și consultanți din domeniul energetic:

Gabriela Dan – Președinte, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore (ACROPO)
Sorin Călin GAL – Director general, Direcția Generala Gestionare, Evaluare și Concesionare Resurse/Rezerve Petrol, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM)
Niculae Havrileț – expert, Ministerul Energiei
Bogdan Badea – Președinte Directorat, Hidroelectrica
George Vișan – Director al Direcției Piețe de Energie, Transelectrica
Valeriu Binig – Director al Departamentului Reglementări și Antitrust, Enel România
Adrian Borotea – Group Strategy & EU Agenda Division Director, CEZ Romania
Radu Dudău – Director EPG
Radu Enache – Head of project development, wpd Romania
Varinia Radu – Partener CMS, Head of Oil & Gas, CEE and Deputy Head of EPC, CEE
Oana Ijdelea – avocat, reprezentant al Black Sea Oil & Gas