Majoritatea PSD-PNL-UDMR din Comisia pentru administrație publică a Camerei Deputaților a respins astăzi cinci dintre proiectele USR de reformă electorală, demonstrând dezinteres total pentru modernizarea sistemului electoral și un profund dispreț pentru românii din Diaspora.

În timpul dezbaterilor din comisie, reprezentantul PSD Ionel Floroiu a făcut declarații aiuritoare care jignesc românii din Diaspora: „Românii din Diaspora nu au nicio contribuție la evoluția statului, nu au niciun aport la dezvoltarea socială, economică și politică a acestei țări”, „Ce trimit? 200-300 de euro?”, „Diaspora să se urce în avion să vină să voteze”. Totul s-a întâmplat cu aprobarea tacită a colegilor de coaliție din PNL, așa-zișii liberali care își amintesc de drepturile electorale ale românilor din țară și din străinătate doar în discursurile din campanii.

Ionuț Moșteanu, liderul grupului USR din Camera Deputaților și membru în Comisia de administrație, a atras atenția reprezentanților PSD că, potrivit datelor Eurostat, în anul 2020 românii din Diaspora au trimis în țară 3,4 miliarde de euro. Adică, 1,56% din PIB.

Proiectele vizau reducerea pragurilor electorale și scăderea numărului de semnături pentru candidaturi pentru alegerile locale și parlamentare și creșterea numărului de parlamentari pentru Diaspora.

„Cam un sfert din întreaga agendă de reformă electorală pe care am introdus-o noi în circuit în ultimii cinci ani a fost respinsă pe bandă rulantă de frăția PSD-PNL în Comisia de administrație. Număr redus de semnături pentru participarea în alegeri? Respins. Praguri electorale scăzute la parlamentare și locale? Respins. Reprezentare corectă pentru Diaspora, măcar la nivelul populației aflată cu toate actele în regulă în străinătate? Respins. Acces mai facil la vot și candidaturi pentru diasporeni? Respins. Partea cea mai tristă în toată șarada asta e că și deputații PNL și PSD au recunoscut deschis că propunerile noastre sunt corecte și rezonabile. Însă teama sistemului de orice deschidere a pieței politice e atât de mare, încât consemnul de vot al USL 2.0 construit de Iohannis este inevitabil «contra». Nimic să nu se schimbe, totul sa rămână blocat în status-quo-ul politic în care băltim de douăzeci de ani. Mă șochează însă că unii deputați ai puterii continuă să bată câmpii despre dezinteresul diasporenilor față de țară, când România de 15 ani încoace se dezvoltă susținută în bună măsură de miliardele de euro trimise anual acasă de cei plecați la muncă în străinătate”, declară deputatul USR Tudor Benga.

„USR a ajuns în Parlament din stradă cu o agendă clară de reformă a clasei politice și am luptat pentru ea constant. Vrem ca vocea Diasporei să conteze. Vrem alegeri transparente și praguri electorale decente pentru a da o șansă partidelor noi să intre în cursă. Vrem o reformă din temelii a legilor electorale și tocmai de aceea am depus 11 proiecte de lege în acest sens! Am avut o serie întreagă de proiecte în ultimii 5 ani care au fost blocate sau uitate în sertare pe la diferite comisii. Astăzi a venit rândul Comisiei de administrație publică să dea lovitura de grație respingând o parte din aceste proiecte pe bandă rulantă. Nu închidem ochii. Nevoia de reformă a clasei politice doare pentru că dă exact în unii dintre cei bine încoțopeniți pe fotolii confortabile cu salarii de zeci de mii de euro plătite din truda și sudoarea contribuabililor. Doare pentru că dă în firmele de case, abonate cu supapă la banul public”, declară și deputatul USR Alin Apostol.

Proiectele USR care au primit rapoarte de respingere în Comisia de administrație, după ce ani la rând au fost blocate prin sertarele Parlamentului:

– Reducerea pragului electoral și scăderea numărului de semnături pentru depunerea candidaturilor la parlamentare

Proiectul pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, depus în noiembrie 2017, a fost respins în aprilie 2018 de Senat, iar de atunci stă blocat în sertarele Camerei Deputaților.

Pentru alegerile parlamentare, propunerea USR prevede scăderea pragului electoral de la 5% la 3% și scăderea numărului de semnături necesare depunerii candidaturii de la 1% din numărul celor înscriși în listele electorale la 0,5% din numărul de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri parlamentare. Practic, pe sistemul propus de USR, ar trebui mai puțin de un sfert din semnăturile prevăzute acum de lege.

– Eliminarea pragului electoral și scăderea numărului de semnături pentru depunerea candidaturilor la locale

Proiectul pentru modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților publice locale, Legii administrației publice locale și a Statutului aleșilor locali a fost depus de USR în noiembrie 2017.

Pentru alegerile locale, USR a propus, de asemenea, înlocuirea pragului electoral cu un „prag natural”, necesar pentru obținerea unui singur loc în consiliul local, precum și scăderea numărului de semnături de la 1% din numărul celor înscriși în registrul electoral la 0,5% din numărul voturilor valabil exprimate în circumscripție la ultimele alegeri locale.

– Creșterea numărului de parlamentari pentru Diaspora

Proiectul pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente a fost depus de USR în mai 2018.

Propunerea USR prevede modificarea normei de reprezentare astfel încât românii din afara granițelor să fie reprezentați de patru senatori și 10 deputați.

– Facilitarea candidaturii pentru cetățenii români care nu au domiciliu în țară

Proiectul USR pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente prevede posibilitatea candidaturii în baza pașaportului pentru românii care nu au domiciliul în țară.

– Îmbunătățirea funcționării Biroului electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate

Proiectul USR pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, depus în mai 2018, definește o a treia categorie de persoane care să-și poată exprima votul în străinătate: românii care fac dovada domiciliului în țară și nu au reședința în străinătate. Propunerea ar veni în ajutorul celor aflați în călătorii de scurtă durată în străinătate, precum studenți, antreprenori și turiști.