În locul schemei alandala de compensare și plafonare puse în practică de Guvernul PSD-PNL, putea fi subvenționată instalarea de panouri solare în curtea a milioane de români, ceea ce ar fi însemnat pentru România o majorare a puterii instalate cu 44%, energie verde. Cu alte cuvinte, în loc de 40 de miliarde de lei risipiți, am fi putut avea în România un supliment de putere instalată echivalentul a 25 de centrale de la Porțile de Fier 2 sau a șase centrale de la Cernavodă ori a 260 de centrale de pe Defileul Jiului.
„La o estimare optimistă, schema de compensare și plafonare a prețurilor la energie costă statul român 40 de miliarde de lei, doar pentru nouă luni, dintre care doar una singură de iarnă. Dincolo de riscurile previzibile că, neavând de unde să fie achitați acești bani către furnizori, unii vor trage cortina și va fi un prim șoc adevărat în România, după cheltuirea acestei sume impresionante doar pentru nouă luni, sistemul energetic românesc nu se alege practic cu nimic. Cheltuim suma orbitoare de 8 miliarde de euro și suntem în același punct, ba mai îndatorați, într-o poziție chiar mai greu de mișcat”, declară deputatul USR Radu Miruță, membru în Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților.
Un calcul simplu – care include un preț real pe piața liberă de 1.000 de euro pentru fiecare KW instalat în panouri fotovoltaice (cu invertor și tot ce trebuie pentru a deveni prosumator) – relevă că din 8 miliarde de euro, cât costă schema de plafonare a prețurilor în primele 9 luni de când a fost adoptat OUG 27, ar fi putut rezulta 8 GW putere instalată răspândită în gospodăriile oamenilor.
Pentru o reprezentare simplă, acești 8.000 MW înseamnă puterea a 25 de centrale electrice precum cea de la Porțile de Fier 2 sau a aproape șase centrale de la Cernavodă ori a 260 de centrale de pe Defileul Jiului. Sau a 37 de centrale de la barajul Vidraru.
Toate acestea, în condițiile în care, în acest moment, puterea totală instalată în România este de aproximativ 18.000 MW.
Cu alte cuvinte, Guvernul PSD-PNL ar fi putut spori cu 44%, puterea instalată a României, energie verde, în curtea a milioane de români, cu surse răspândite pe toată suprafața țării, neîncărcând sistemul de distribuție (producerea și consumul s-ar întâmpla în lanțul scurt), reducându-se semnificativ costul facturilor plătite de populație.
Nu în ultimul rând, Guvernul PSD-PNL ar fi putut aplica schema de plafonare și compensare doar pentru consumatorii cu adevărat vulnerabili, iar restul banilor i-ar fi putut folosi pentru a subvenționa instalarea de sisteme fotovoltaice în gospodării. Și tot ar fi fost acoperit consumul total zilnic de energie (de 5.500 MWh) sau s-ar fi obținut o putere suplimentară de aproximativ 17 ori cât Porțile de Fier 2.
