În timp ce PSD și PNL continuă gâlceava cu privire la noua formulă de calcul al facturilor, din piața de energie se înmulțesc semnalele de alarmă cum că, după 1 ianuarie 2023, România ar putea ajunge la blackout sau raționalizarea curentului electric. Ultimul avertisment a venit de la Transelectrica. USR cere coaliției PSD-PNL să accelereze investițiile în noi capacități de producție care acum lipsesc cu desăvârșire.
„Riscul de blackout în România s-a accentuat inclusiv din cauza ordonanțelor care au pus în cap sectorul energetic românesc. Zeci de companii din domeniu au probleme de lichiditate, iar sectorul bancar nu le mai împrumută. Guvernul României are datoria să se asigure că avem toate capacitățile energetice disponibile, că grupurile pe cărbune vor funcționa în continuare așa cum o fac în Germania. La Ministerul Energiei se află peste 700 de proiecte depuse de investitori pentru a accesa banii din PNRR în vederea realizării de noi capacități de producție. Până la acest moment niciun proiect nu a primit finanțare pentru că nu sunt în stare să evalueze proiectele. Situația este și mai dramatică cu cele peste 10 miliarde de euro din Fondul de Modernizare. Ne aflăm într-o situație extrem de dificilă, iar acest guvern nu este în stare să dea drumul la investițiile atât de necesare în sectorul energetic”, declară Cristina Prună, deputat USR și vicepreședinte al Comisiei de industrii din Camera Deputaților.
În ultimii 10 ani, PSD și PNL au condus prin rocadă Ministerul Energiei, ANRE și companiile de stat Hidroelectrica și Romgaz și nu au făcut investiții menite să asigure independența energetică a României, în ciuda profiturilor de zeci de miliarde de lei obținute în ultimii ani.
Hidroelectrica, deținută în proporție de 80% de statul român, prin Ministerul Energiei, a avut în ultimii 7 ani un profit cumulat de peste 15 miliarde de lei – o sumă enormă cu care se putea practic construi un reactor la Cernavodă sau se puteau ridica 7 centrale precum cea de la Iernut. Cu toate acestea, Hidroelectrica nu a construit nimic, nu a adus niciun MW nou în sistem.
În 2021, Hidroelectrica a direcționat doar 4% din investiții spre producția de energie electrică. 96% din „investiții” s-au dus pe active financiare: depozite la bănci, titluri de stat și acțiuni. În total, din 5,5 miliarde de lei „investiții”, 5,3 miliarde au fost investiții pur financiare. Situația este similară și pentru anul 2020: 95% din „investițiile” Hidroelectrica au fost doar în depozite la bănci.
„Companiile de stat depozitează banii la bănci, care mai departe împrumută statul român cu acei bani. Și, evident, percep un diferențial de dobândă și un comision. Bună afacere. Nici criza energetică din 2021, nici profitabilitatea uriașă nu a putut convinge această companie de stat să facă investiții. De ce nu a investit compania de stat Hidroelectrica în producție? Pentru că principalul beneficiar al exploziei prețurilor la energie electrică, chiar de anul trecut, a fost statul, cu ai săi speciali privilegiați de el”, precizează Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei.
