Florin Barbu nu poate să explice de ce plafonează prețurile la alimente. USR a votat împotriva sa la audieri
La audierile din Comisia de Agricultură, parlamentarii USR l-au întrebat pe Florin Barbu de ce în ultima ședință de guvern a propus extinderea termenului de plafonare la alimente, deși la începutul lunii noiembrie a promis antreprenorilor că renunță la această ințiativă care nu are deloc efecte pentru români.
Săptămână trecută, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a introdus în discuție, eludând ordinea de zi a ședinței de guvern, extinderea termenului de plafonare la alimente până în 30 iunie 2025. Cu doar puțin timp înainte, în data de 7 noiembrie 2024, ministrul anunțase antreprenorii că renunță la această inițiativă care le afectează veniturile și nici nu ajută consumatorii.
Florin Barbu dă dovadă de lipsă totală de transparență în relația cu antreprenorii din domeniu și ia măsuri care îi afectează fără măcar să îi anunțase înainte și să aibă o minimă consultare cu ei.
Ministrul vechi și nou nu a fost în stare să își argumenteze decizia, iar parlamentarii USR au votat împotriva sa în comisia de audiere.
USR a cerut ministrului propus al Educației termene clare pentru masă caldă și planurile cadru. Ce a răspuns Daniel David
La audierile din comisiile pentru Învățământ, parlamentarii USR i-au cerut ministrului propus Daniel David să își asume câteva termene clare pentru extinderea Programului „Masă caldă în școli” și aplicarea planurilor-cadru.
„Sunteți conștient că sunt așteptări uriașe de la dumneavoastră și de la viitorul mandat de ministru. În acest sens, vă adresez o întrebare: așteptările și nevoile uriașe neîndeplinite sunt în preuniversitar. Cum veți gestiona managerial tot sistemul de învățământ preuniversitar și ce termene vă asumați privind implementarea Programului „Masă caldă în școli”, concret câți beneficiari în acest an și câți beneficiari în următorul an școlar, care este termenul concret în care veți termina planurile cadru?”, a întrebat Irineu Darău.
Senatorul USR Irineu Darău a amintit că pentru aplicarea planurilor cadru și a noilor manuale avem deja întârziere de patru ani.
Daniel David a promis că 1 milion de copii vor beneficia în 2025 de masă caldă și sănătoasă și își asumă ca în ianuarie – februarie să finalizeze planurile-cadru astfel încât să se aplice din viitorul an școlar.
La audieri, parlamentarii USR l-au mai întrebat pe ministrul propus Daniel David dacă își asumă desființarea inspectoratelor școlare, care în noile Legi ale Educației și-au schimbat doar denumirea în direcții județene.
Printre reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență este și o reformă a managementului în sistemul de educație, ceea ce presupune o depolitizare serioasă. Pentru a primi banii din PNRR, România trebuie să facă reformele.
„Am citit foarte bine programul de guvernare și am constatat că mai bine de 70% este copy paste din PNRR. Este pentru prima oară când noi, USR, ne bucurăm de un copy paste la liber. Aveți un program și aveți și bani, trebuie doar să vă asumați și să implementați și reformele. Pentru că nu se poate să primești bani fără reforme”, a spus Corina Atanasiu la audierea lui Daniel David.
Daniel David nu a apucat să răspundă, pentru că președintele de ședință i-a tăiat microfonul deputatei USR Corina Atanasiu. În 2021, ca secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din partea USR, Corina Atanasiu a coordonat și a negociat alocarea a 3,6 miliarde de euro pentru Educație din PNRR. Acesta este cel mai amplu plan dedicat combaterii abandonului școlar și modernizării Educației din România, incluzând crearea de creșe, grădinițe, laboratoare moderne și școli în mediul rural.
Radu Marinescu nu a răspuns la întrebările USR privind anchetarea magistraților pentru corupție și digitalizarea Justiției
Radu Marinescu, propus pentru funcția de ministru al Justiției, nu a răspuns concret, în cadrul audierilor din comisiile reunite, la niciuna din întrebările adresate de USR, deși acestea vizau subiecte importante precum anchetarea magistraților pentru fapte de corupție și îndeplinirea jaloanelor din PNRR privind digitalizarea Justiției.
„După desființarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), cercetarea infracțiunilor săvârșite de magistrați este la fel de ineficientă, la Parchetul General. USR propune, încă de acum doi ani, ca aceste infracțiuni să fie – să revină – în competența DNA, așa cum propune, de altfel, și Comisia de la Veneția, prin avizul 1079 din 2022. Sunteți de acord?”, a fost întrebarea pe care senatoarea USR Simona Spătaru i-a adresat-o lui Radu Marinescu, propus pentru șefia Ministerului Justiției.
De asemenea, deputata USR Oana Murariu l-a întrebat pe viitorul ministru despre digitalizarea Justiției, pentru care sunt prevăzute sume consistente în PNRR. „Cum veți gestiona situația în cadrul Ministerului Justiției, post-decizia CSM de încetare a înrolării calculatoarelor instanțelor în domeniul just.ro, decizie în conflict evident cu demersurile făcute anterior de MJ, astfel încât să nu pierdem banii din PNRR?”, a întrebat deputata USR de Cluj.
Dacă la a doua întrebare răspunsul a fost unul extrem de vag, de genul „vom dialoga cu partenerii implicați”, la prima întrebare nu a fost oferit nici măcar un răspuns formal.
De altfel, întreaga audiere a lui Radu Marinescu a fost pe repede-înainte, mai mult de fațadă, în condițiile în care acesta ar fi trebuit să răspundă în doar 30 de minute la întrebările formulate de membrii din nu mai puțin de opt comisii parlamentare (Comisiile juridice, Comisiile pentru constituționalitate, Comisiile pentru cercetarea abuzurilor și Comisiile pentru drepturile omului din Senat și din Camera Deputaților). În final, timpul alocat răspunsurilor a fost, practic, mai scurt decât cel alocat formulării întrebărilor.
USR cere ministrului Dezvoltării un calendar clar de adoptare a reformei administrative
La audierile din comisiile pentru Administrație publică, parlamentarii USR i-au cerut ministrului propus al Dezvoltării Cseke Attila să își asume un calendar clar de dezbateri și aprobare pentru reforma administrativă.
Deputatul Radu Mihaiu, fostul primar al Sectorului 2 al Capitalei, i-a adresat ministrului UDMR o întrebare referitoare la Codul Urbanismului și i-a cerut să explice cum se va asigura că, în sesiunea care urmează, parlamentarii PSD nu vor readuce acele amendamente toxice care au făcut imposibilă adoptarea Codului anul trecut.
În plus, parlamentarii USR l-au întrebat pe ministrul propus Cseke Attila dacă vrea să introducă criterii pentru finanțarea proiectelor depuse de UAT-uri la Compania Națională de Investiții, astfel încât să nu mai avem în România localități care sunt ocolite de resurse, în timp ce altele sunt favorizate, pe criterii strict de loialitate politică.
„Dacă analizăm proiectele depuse la CNI pe infrastructură sportivă (bazine, complexuri sportive, patinoare), vedem că au fost finalizate doar 114 din totalul de 1.476 de proiecte depuse, adică doar 7,72%, restul stau în sertarele Ministerului Dezvoltării de ani de zile. Pe lângă finanțarea adecvată, marea problemă e că banii de la CNI, inclusiv cei care merg spre bazele sportive, se alocă pe criterii politice, fără o minimă transparență și predictibilitate. Nu ținându-se cont de nevoile comunităților. Acest lucru creează dezechilibre majore între localități sau chiar zonele țării”, a spus deputatul USR Brian Cristian.
Un raport al Expert Forum arată că nu sunt „criterii concrete pe baza cărora sunt selectate proiectele din lista sinteză sau care este calendarul pe baza cărora acestea pot fi aprobate, ceea ce creează o incertitudine cu privire la mecanismele de selecție care sunt folosite”. Inclusiv Curtea de Conturi recomandă în rapoartele sale implementarea unor condiții de admisibilitate și a unor instrumente de evaluare a solicitărilor UAT-urilor și indicatori care să permită ierarhizarea propunerilor de săli de sport.
USR i-a cerut lui Tanczos Barna să spună clar dacă va crește sau nu taxele românilor. Noul ministru al Finanțelor a evitat și a invocat riscul neplății în 2025 a salariilor și pensiilor
În cadrul audierii lui Tanczos Barna, propus de UDMR vicepremier și ministru al Finanțelor, USR a solicitat clarificări despre cum va fi redus deficitul bugetar, dacă noua coaliție PSD-PNL-UDMR va prefera, așa cum a făcut în ultimii ani, să crească taxele românilor sau va opta, în sfârșit, pentru scăderea cheltuielilor și reducerea risipei. Noul ministru al Finanțelor a preferat un răspuns ambiguu și nu și-a asumat un angajament în direcția necreșterii taxelor.
„Cea mai importantă întrebare este: cum veți rezolva problema imensă a deficitului bugetar? Puteți să vă prevalați de greaua moștenire, într-adevăr, este cu adevărat dezastruoasă, o spune chiar și fostul și viitorul prim-ministru PSD. Dar, cheltuielile mari nu sunt o fatalitate. De 20 de ani, statul român merge într-o ciclicitate de creștere de cheltuieli, constatăm apoi că a crescut deficitul și vin politicienii și ne spun că trebuie să crească taxele ca să rezolve problema. Și scad puțin din cheltuieli și cresc mult taxele. Și tot așa. Puteți opri acest ciclu distructiv pentru economia României, blocând creșterea taxelor și acționând pentru reducerea cheltuielilor. Veți refuza creșterea taxelor?”, l-a întrebat pe Tanczos Barna deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei.
Totodată, Claudiu Năsui i-a atras atenția noului ministru al Finanțelor că mediul de afaceri din România are nevoie de predictibilitate, în condițiile în care doar în primele 9 luni au fost operate 78 de modificări la Codul fiscal, iar până la finalul anului numărul acestora va depăși, cel mai probabil, 100.
În locul unui angajament ferm că nu-i va împovăra și mai mult pe români, Tanczos Barna a spus că reducerea deficitului fără creșteri de taxe „va fi o provocare” și că OUG-trenuleț va reduce cheltuielile, dar trebuie văzut dacă reducerea este una suficientă.
„Provocarea cea mai mare pentru 2025 nu este neapărat creșterea sau necreșterea taxelor, ci asigurarea unui climat în care cheltuielile – salariile, pensiile asumate – pot fi plătite”, a mai spus noul ministru al Finanțelor.
Riscul ca statul să nu aibă bani pentru plata salariilor și a pensiilor vine, însă, în flagrantă contradicție cu declarațiile de azi ale președintelui Klaus Iohannis referitoare la „reușitele economice indiscutabile” din ultima vreme ale României.
Bogdan Ivan, propus ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, răspunsuri evazive la toate întrebările care i-au fost adresate de deputații USR
Programul de guvernare al PSD-PNL-UDMR prevede că „instituțiile statului nu vor mai solicita cetățenilor niciun document emis de alte instituții publice”. Pornind de la această promisiune, deputatul USR Radu Mihaiu l-a întrebat pe ministrul propus la Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism, Bogdan Ivan, care sunt primele cinci servicii care vor fi interconectate, pentru care statul nu va mai cere nicio hârtie emisă de alte instituții ale statului și care este data estimată pentru realizarea acestui lucru. Ministrul propus a dat un răspuns evaziv, cum că urmează să facă o analiză până în luna septembrie a anului viitor, dovadă că Guvernul PSD-PNL Ciolacu 2 are de gând să continue seria de proiecte de digitalizare care le dau bătăi de cap românilor – să ne amintim de e-Factura, de e-TVA, de portalul ONRC 2.0 și alte proiecte de digitalizare lansate cu mare fast, fără însă a fi testate înainte.
Deputatul Radu Mihaiu a vrut să știe și ce măsuri va lua ministrul Ivan, care s-a lăudat cu faptul că a identificat și a blocat mii de conturi înainte de alegeri, pentru ca situația de pe 24 noiembrie să nu se mai repete. „Ministrul a aruncat pisica în ograda altor șapte instituții ale statului, promițând că se va rezolva cândva și asta, dar nu într-o perioadă foarte apropiată”, a spus Radu Mihaiu după audierea ministrului.
Pe partea de economie, deputata USR Cristina Prună, purtătorul de cuvânt al partidului, a vorbit despre compania Salrom, care a depus două proiecte cu finanțare europeană care să faciliteze exploatarea grafitului. „Când estimați că vom avea în județul Gorj exploatarea acestor resurse? Întreb acest lucru pentru că de la Ministerul Energiei se dorește susținerea sectorului producției de baterii. Or, asta ar putea să se realizeze cu resurse naționale de grafit/grafen care intră în componenta bateriilor. Putem avea o industrie locală la Gorj, iar oamenii din mineritul de lignit să poată găsi alternative. Aș vrea termene clare și o viziune pentru această problematică importantă”, a spus Cristina Prună în timpul audierilor. Ministrul Bogdan Ivan a spus doar că așteaptă evaluarea privind cele două proiecte și că speră ca exploatarea să aibă loc cât mai repede. „Practic, domnul Ivan a spus să fie bine ca să nu fie rău. Nu și-a asumat niciun termen. USR încă din 2021 a început studii de fezabilitate pentru aceste exploatări de grafit de la Baia de Fier, dar guvernul care a urmat a pus stop. Vorbim astăzi de o întârziere de trei ani și acum o luăm de la capăt. Când? Nu se știe”, a concluzionat deputata USR Cristina Prună.
USR: Audierea ministrului Muncii a fost un simulacru total!
Audierea noului și vechiului ministru al Muncii a fost un simulacru total. Votul pentru Simona Bucura-Oprescu a avut loc ÎNAINTE ca ministrul să răspundă la întrebările adresate de parlamentari.
La audierile din comisiile pentru Muncă, parlamentarii USR au întrebat-o pe Simona Bucura-Oprescu cum își va respecta promisiunile față de pensionarii și angajații din România.
Senatoarea USR Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii, a întrebat-o pe Bucura-Oprescu dacă Guvernul indexează pensiile în luna ianuarie, așa cum cere legea, iar ministrul Muncii a fugit de răspuns.
Deputatul USR Alin Stoica a avertizat că PSD și PNL nu au făcut un program de guvernare, ci un pliant electoral cu multe promisiuni mincinoase.
„Ne bucurăm că ați preluat o parte din ideile bune din programul de guvernare USR. Însă bucuria noastră se oprește aici. Programul pe care dumneavoastră îl propuneți este mai degrabă un fluturaș electoral: foarte mult promisiuni, foarte multe cheltuieli nesustenabile. Știm în ce situație gravă ne-ați adus, același guvern care vine astăzi a doua oară la învestire. Sunteți aceiași oameni, care fac aceleași promisiuni pe care le vor încălca la fel ca înainte. Cum credeți că va fi afectată siguranța națională de furia oamenilor care vor fi din nou păcăliți?”, a spus Alin Stoica la audieri.
În cadrul audierii, deputatul USR Brian Cristian a întrebat-o pe ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, cum va rezolva problema pensiilor plafonate ale minerilor și alte inechități din noua Lege a pensiilor, dar nici această întrebare nu a primit răspuns.
USR îi cere lui Rafila un termen clar pentru a face rost de bani pentru spitale
La audierea din comisiile pentru Sănătate, USR i-a cerut ministrului Alexandru Rafila să își asume un termen clar, între 3 și 6 luni, pentru a-și respecta promisiunea de a lua un împrumut de la Banca Europeană de Investiții pentru a construi cele 6 spitale pe care le-a scos din Planul Național de Redresare și Reziliență.
La momentul abandonării celor 6 spitale calificate inițial la finanțare prin PNRR, Rafila a promis că va face un împrumut BEI pentru a continua lucrările la aceste spitale (printre care Maternitatea din Arad, Spitalul Județean din Sibiu, Spitalul de Boli Infecțioase din Brașov). Nici în ziua de azi, după aproape un an și jumătate, acel împrumut nu s-a concretizat.
Ministrul Rafila nu a fost în stare să își asume un termen, iar parlamentarii USR au votat împotrivă la audierea sa în comisii.
În timpul audierii, parlamentarii USR au putut să adreseze o singură întrebare, într-un simulacru de dezbatere. În acest context, deputatul USR Emanuel Ungureanu a afișat pe parcursul audierii o pancartă cu mesajul: Rafila, cancerul sănătății!
Marcel Boloș, propus ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, nu își asumă nicio reducere a sinecurilor create de PSD-PNL în ministerul pe care îl va conduce
Programul de guvernare al PSD-PNL-UDMR prevede o reducere a numărului de secretari de stat din ministerele noului guvern.
Pornind de la această promisiune, senatorul USR Cristian Ghinea l-a întrebat pe Marcel Boloș, ministrul propus la Investiţii şi Proiecte Europene (MIPE), câți demnitari va păstra în minister: câți secretari de stat, câți secretari generali și câți secretari generali adjuncți (SGA).
Senatorul USR a atras atenția asupra creșterii numărului de demnitari din MIPE în perioada în care Marcel Boloș a ocupat funcția de ministru.
„Când ați ocupat data trecută funcția de ministru al Investițiilor și Fondurilor Europene ați găsit 8 posturi de demnitari: 5 secretari de stat, un secretar general și doi secretari generali adjuncți. Ați mărit numărul de posturi de demnitari la 14, iar schema de personal a fost crescută de asemenea cu 536 de posturi. Dat fiind că în programul guvernului pe care-l reprezentați azi se vorbește despre reducerea numărului de secretari de stat, vreau să vă întreb cu câți demnitari veți conduce MIPE?”, a întrebat Cristian Ghinea.
Marcel Boloș s-a prefăcut că nu înțelege întrebarea și a început să vorbească despre cerințele Comisiei Europene și de faptul că e nevoie de personal suficient în minister pentru ca România să poată accesa fonduri europene.
Când senatorul USR i-a atras atenția că nu există nicio prevede impusă de Comisia Europeană în privința numărului de demnitari din MIPE, Marcel Boloș a declarat resemnat că nu știe care va fi numărul definitiv de secretari de stat din minister și a precizat că se va conforma deciziilor care urmează să fie luate de Guvernul României în această privință.
USR a obținut de la ministrul Fechet angajamentul că va implementa Programul Național de Curățare a Apelor, propus de USR de ani de zile, și va proteja pădurile
În cadrul audierii lui Mircea Fechet, actual și viitor ministru al Mediului, parlamentarii USR au obținut promisiunea că vor fi făcute demersuri și vor fi implementate măsuri prin care sunt protejate mediul, pădurile și apele din România.
Înființarea în prima jumătate a anului 2025 a unui program național pentru curățarea apelor și pădurilor din România a fost unul dintre obiectivele pe care USR le-a propus în cadrul negocierilor preliminare desfășurate, săptămânile trecute, pentru formarea unui nou guvern. Ministrul Fechet spune că va susține în continuare implementarea unui astfel de program.
„Poluarea râurilor este un fenomen care afectează în mod ireparabil mediul înconjurător, dar și sănătatea a milioane de români, fiind necesare măsuri, concrete și urgente, de curățare. Am propus implementarea unui program național de curățare a apelor din România acum un an, pentru anul 2024. La finalul anului 2023, în dezbaterile pentru bugetul național, nu a fost aprobat amendamentul USR pentru a fi alocați banii necesari pentru acest proiect. Sperăm să îl vedem devenit realitate în anul 2025”, spune deputata USR Diana Buzoianu.
Deputatul USR Adrian Giurgiu l-a întrebat, la rândul său, pe ministrul Mircea Fechet despre cele peste 1.000 de hectare de pădure din Lunca Bradului, județul Mureș, care riscă să ajungă în proprietatea unui om de afaceri supranumit „Fierăstrăul codrilor”, căruia premierul Ciolacu i-a făcut o ofertă publică de a se înscrie în PSD.
„Până pe 10 ianuarie, statul poate cumpăra această pădure foarte valoroasă, de peste 100 de ani, sau o poate lăsa, la preț promoțional, pe mâna celui care a masacrat mii de hectare de pădure în România. Valoarea pădurii este de peste 20 milioane de euro, dar prețul de achiziție este de 6,3 milioane de euro. Ce va face Guvernul Ciolacu 2? Va investi în păduri bine gestionate sau va face un cadou de sărbători mafiei lemnului?”, a vrut să afle deputatul Adrian Giurgiu de la ministrul Mediului.
De menționat că cele aproximativ 1.000 de hectare de pădure din Lunca Bradului reprezintă 10% din suprafața de pădure cumpărată de Romsilva din 1990 până astăzi și se vinde la un preț mai mic decât costul pensiilor speciale pe o zi.
Ministrul Mircea Fechet a promis că va face demersurile necesare, dar că o aprobare a fondurilor este făcută de Ministerul Finanțelor.
Sebastian Burduja, fără răspuns la întrebarea privind tranzacția E.ON-MVM
Audierea lui Sebastian Burduja, vechiul și noul ministru al Energiei, a confirmat simulacrul de audiere propus de noua coaliție Parlamentului, o sfidare la adresa democrației.
Într-un context internațional complex, în care România s-a transformat din exportator net de energie electrică în importator net la prețuri record, ministrul Burduja s-a eschivat să răspundă în ceea ce privește punctul de vedere transmis la CEISD referitor la tranzacția MVM-EON, în condițiile în care aceasta prezintă riscuri la adresa intereselor și securității energetice a României.
Cristina Prună a arătat, în intervenția sa, că anul care vine aduce provocări foarte mari pentru România în relația cu Comisia Europeană în domeniul energiei. „La CEO trebuie extins termenul de implementare a centralelor pe gaze și rezolvată problema parteneriatelor care nu funcționează, la PNRR trebuie prelungit termenul de implementare la proiectele regenerabile și trebuie rezolvată problema persoanelor selectate anapoda în companiile de stat, unde procesele de recrutare sunt în neregulă. Au fost blocați cu bună știință banii din PNRR, punând interesul personal mai presus de interesul țării, mai ales în cazul celor care sunt funcționari publici”, spune Cristina Prună.
De asemenea, deputata USR a arătat că Romania se confruntă cu problema infringementului pentru legislația privind plafonarea și compensarea, un dezastru pentru bugetul public, fără să existe un calendar clar și asumat referitor la trecerea la piața concurențială. Este un semnal prost către investitorii în producția de energie.
La rândul său, deputatul USR de Gorj Radu Miruță a remarcat că nu a fost nimic consistent în cele prezentate de ministrul Burduja. „Burduja taie fără să pună ceva în schimb, dar se străduiește să ne spună că așa e bine. O strategie energetică fără cuvântul “cărbune”, dar și fără a pune altceva în locul termocentralelor deconectate, acesta este programul PNL-PSD pentru Energie. Singura speranță a românilor este capacitatea limitată a infrastructurii de a importa energie, firele actuale încă nu suportă un import mai mare de 3.000MWh, limită la care adesea România importă energie“, arată Radu Miruță.
Când a fost întrebat despre strategia de reducere a dependenței de resursele energetice externe și despre soluțiile pentru a asigura prețuri accesibile pentru cetățeni și mediul de afaceri, răspunsurile au fost fie evazive, fie inexistente.
„Această atitudine este inacceptabilă pentru cineva care aspiră să conducă unul dintre cele mai critice ministere ale României”, mai spune Cristina Prună.
USR afirmă că România are nevoie de un ministru al Energiei care să demonstreze înțelegere profundă a problemelor însemnate ale sectorului, dar și o capacitate reală de a implementa reforme esențiale. Ar fi greșit să fie pus sub semnul întrebării viitorul tranziției energetice a țării noastre.
PSD și PNL plagiază programul USR pentru Diaspora
PSD și PNL l-au trimis pe ministrul desemnat al Afacerilor Europene, Emil Hurezeanu, la audierea din Comisia de Politică Externă cu un program plagiat de pe site-ul USR Diaspora.
Deputatul USR Iulian Lorincz a descoperit că paragrafe întregi de la capitolul despre Republica Moldova au fost copiate cuvânt cu cuvânt.
Mai mult, ceea ce „experții” PSD și PNL au adăugat la capitolul de politică externă în programul de guvernare conține greșeli. De exemplu, au trecut în program consolidarea parteneriatului strategic inclusiv cu Germania. Nu există și nu va exista parteneriat strategic cu statul german pentru că Germania nu operează cu acest fel de relații.
”Este rușinos că noul ministrul al Afacerilor Externe s-a prezentat cu un program plagiat și că PSD și PNL au reușit să gafeze pe noțiuni de bază în relațiile bilaterale”, a spus deputatul USR de Diaspora Iulian Lorincz.
Deputatul USR Iulian Bulai l-a întrebat pe Emil Hurezeanu ce fel de ministru vrea să fie: irelevant, în clubul ambiguității strategice sau curajos pe axa Londra – Paris – Varșovia – Baltice în chestiunea Ucrainei, Moldovei și Georgiei.
