Învățământul performant
Este greu să fii dascăl în orice condiții, dar mai ales când ești prost plătit, când ești înconjurat de probleme care nu țin nici de curiculă nici de psihopedagogie, și când nu ești respectat în societate pentru eforturile tale. Mai bine renunți și faci altceva. Într-adevăr, exact asta se întâmplă. O carieră în învățământ a devenit ultima opțiune a absolvenților de vârf.
Peste jumătate din candidații la titularizare în 2013 au picat, iar salariul este printre cele mai mici dintre țările participante la evaluarea PISA.
În zonele rurale sau sărace, abia mai ajung dascălii. Dar nu e vina lor. E normal ca oamenii să-și urmărească interesele proprii și să facă ce e mai bine pentru ei. E vina statului că nu investește suficient pentru a asigura profesori de calitate și că nu-i susține pe aceștia cu resursele materiale și umane necesare. Învățământul nu este o cheltuială, ci este cea mai bună investiție.
Susținem creșterea finanțării învățământului pentru a putea atrage profesori mai competenți prin salarii mai bune, până la 6% din PIB, aşa cum prevede Legea Educaţiei Naţionale. Profesorii nefericiți, demotivați și măcinați de probleme financiare nu pot forma copii fericiți și performanți. Creșterea finanțării învățământului trebuie să vizeze atât salarii mai bune pentru profesori dar și pregătirea lor profesională și asigurarea de resurse suplimentare în școli cum ar fi mentori, asistenți sociali și mediatori.
Pregătirea profesorilor trebuie să includă atât metode specifice pentru elevii care se confruntă cu situații socioeconomice și familiale dificile cât și abordări creative care stimulează interesul elevilor, îi inspiră să continue să învețe și le dă o speranță pentru o viață mai bună. Profesorii au slujba grea de a fi mentori, modele, surse de inspirație și nu de frică. În afară de pregătirea inițială, statul trebuie să le asigure profesorilor cursuri de dezvoltare profesională de-a lungul carierei.
De asemenea susţinem implicarea administraţiei locale în finanţarea învăţământului, mai mult decât în infrastructura pentru educaţie, cum ar fi acordarea unor bonusuri pentru unităţile de învăţământ pe criterii de performanţă şi incluziune sau pentru profesorii care optează pentru posturi departe de casă, cum ar fi decontarea chiriei, a cheltuielilor de întreținere a locuinței și decontarea transportului.
Nu în ultimul rând, suntem pentru un mai bun control al cheltuirii banilor alocați infrastructurii învățământului, care acum sunt risipiți în licitații cu dedicație.
Propunem o reformă a inspecției școlare, astfel încât evaluarea profesorilor să fie una reală și eficientă. Actuala formulă, în care inspectorii sunt numiți politic, a avut o contribuție importantă la situația cvasi-falimentară a învățământului românesc.
Propunem adoptarea de modele și măsuri de la ONG-uri care au avut deja succes în România, mai ales în zone defavorizate, cum ar fi Teach for Romania. Un element atractiv al filozofiei Teach for Romania este oferirea de mentori tuturor profesorilor, așa încât atunci când profesorii se confruntă cu dificultăți, ei să aibă la cine apela pentru sfaturi și suport moral. Mentorii sprijină profesorii cu planificarea, implementarea și îmbunătățirea activităților de predare și chiar asistă periodic la clasă.
Astfel, școlile au potențialul de a deveni centre comunitare unde elevii și familiile lor pot primi asistență socială integrată cu rolul de a combate sărăcia și discriminarea.