autori: Cristina Iurișniți, deputat USR, membru în Comisia pentru Învățământ, Bogdan Rodeanu, deputat USR, Alina Seghedi

Anul de grație 2017 a fost declarat de Ministerul Educației, prin Ordin de ministru, încă din 2016, Anul Învățământului profesional și tehnic.

Învățământul dual este un tip de învățământ profesional și tehnic care combină învățarea la locul de muncă într-o companie cu educația și formarea profesională într-o unitate de învățământ. Astfel, tinerii obțin o calificare profesională, concomitent cu continuarea studiilor, și au șanse mult mai mari să obțină un loc de muncă la finalul acestora.

Care este miza învăţământului profesional dual?

Ce soluţii de optimizare ale acestuia se întrevăd? Care este relaţia dintre companii, sistemul public de educaţie şi administraţia locală? Ordonanța de urgență nr. 81/2016 a Guvernului tehnocrat, în prezent la Senat, aduce o parte din răspunsurile așteptate de mediul de afaceri.

La aceste întrebări ar fi trebuit să avem, pe lângă trasarea unor direcţii, și răspunsurile aferente din partea Guvernului. În programul de guvernare al coaliției majoritare, pentru a forma viitorii cetățeni activi pe piața muncii sunt prevăzute 50 de milioane de euro în perioada 2017-2020 pentru reînființarea și modernizarea atelierelor pentru învățământul profesional din școli. Dar nu avem răspunsuri clare cu privire la implementarea învățământului profesional dual.

Care este miza învăţământului profesional dual? Realitatea crudă a statisticilor din domeniul educaţiei ne spune clar că, potrivit studiilor PISA din 2012 şi 2015, în jur de 40% dintre copiii români de 15 ani sunt analfabeţi funcţional. Aceştia reprezintă 58% din elevii din ciclul secundar superior înscrişi în clase cu profil tehnologic şi în şcoli profesionale din România (date Eurostat pentru 2015). Este un lucru recunoscut (vezi raportul ICCV-OMV din 2016) că admiterea în clasa a IX-a, bazată pe rezultatele evaluării naţionale din clasa a VIII-a, trimite elevii cu cele mai reduse abilităţi academice către clasele cu profil vocaţional. Potenţialului şi motivaţiei reduse pentru învăţătură ale elevilor, care de obicei ajung în aceste clase fără nici o legătură cu aspiraţiile şi aptitudinile lor, li se adaugă lipsa cvasitotală de legătură a formării profesionale cu realităţile muncii – calificări, laboratoare şi conţinuturi învechite, profesori în prag de pensionare sau depăşiţi de progresul tehnic.

Potrivit Studiilor UNICEF şi ale Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, încă din 2015 cifrele cu privire la abandonul şcolar în România erau îngrijorătoare:

• 300 de mii de copii se află în afara sistemului de educaţie
• Rata de părăsire timpurie a şcolii este de 19%
• Rata adolescenţilor şi tinerilor aflaţi în afară sistemului de educaţie, formare sau ocupare este de 18%.

România a asumat o ţintă ambiţioasă de reducere a fenomenului de părăsire timpurie a sistemului de educație la 11,3% până în anul 2020 (de la 17,4% în 2012). În loc să scadă, în 2015 acest procent crescuse la 19,1%. În paralel, având în vedere dimensiunea îngrijorătoare a fenomenului de excludere din sistemul de educaţie (prin neşcolarizare sau abandon şcolar) în învăţământul secundar superior, o serie de politici şi măsuri de intervenţie focalizată ar trebui să se afle printre priorităţile Ministerului Educaţiei, care ar trebui să susțină în mod activ și coerent lupta împotriva abandonului școlar și a analfabetismului funcțional și susţinerea unor politici de conştientizare a drepturilor fundamentale. La nivel european, domeniul învăţământului profesional şi tehnic (Iniţial Vocational Education and Training: VET) a devenit una din priorităţile politicilor educaţionale promovate de UE. Strategia Europa 2020 stabileşte următoarele ţinte:

• Creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani la cel puţin 75%
• Alocarea a 3% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare
• Proporţia părăsirii timpurii a şcolii din sistemele de educaţie și formare ar trebui să fie sub 10%

E nevoie și de schimbarea mentalităților!

Companiile au investit în România deoarece au găsit aici muncitori calificați, iar când această resursă va dispărea, vor dispărea și investitorii. Sunt sute de mii de tineri în România care ajung să lucreze pe salarii mici în țară și în străinătate, ca muncitori necalificați, din cauză că învățământul profesional în România este la pământ. Câteva exemple de succes când mediul privat nu a mai așteptat sprijinul autorităților și a investit în școli profesionale, cu ore de practică direct în fabrică, burse și locuri de cazare pentru elevi sunt: la Braşov, Şcoala Kronstadt, care pregăteşte 700 de elevi; la Oradea, Eurobusiness cu 21 de clase, la Ploiești Şcoala Concordia, care oferă oportunităţi incluzive de formare profesională pentru 40 de tineri anual, garantând accesul tinerilor defavorizaţi social la educaţie şi formare profesională de calitate. Dar nu este suficient şi puţine companii îşi permit o astfel de investiţie. Mai rău chiar, statul român nu oferea până anul trecut o reglementare a acestei forme de educație. Este datoria Guvernului să colaboreze cu mediul privat şi să investească în şcoli profesionale unde tinerii pot învăța meseriile cerute de piaţa muncii acum şi în următorii ani.

În Galați, Școala de Ucenicie ArcelorMittal, aflată la a treia promoție, instruiește la locul de muncă serii de câte 100 de ucenici, timp de 18 luni, oferindu-le tinerilor atât toate facilitățile care țin de formare, cât și cazare, masă, salarii și bonuri de masă. Școala de Ucenicie ArcelorMittal a câștigat recent premiul special la Concursul Național „H.R. Club” 2017. Alți mari angajatori din Galați, inclusiv șantierul naval, sunt, de asemenea, interesați de acest subiect. În timpul în care angajatorii locali au nevoie de buni meseriași și sunt dispuși să investească în pregătirea lor, județul Galați – un județ care a avut o industrie puternică, ocupă acum locul doi din țară la numărul de șomeri. Cu sprijin din partea statului, această situație ar putea fi schimbată. De aceea, USR are în plan să organizeze, la Galați, o dezbatere mai largă privind învățământul dual, în parteneriat cu Universitatea Dunărea de Jos, la care să participe angajatorii interesați, parlamentari și reprezentanți ai Ministerului Educației și ai autorităților publice.

Pentru a sprijini formarea profesională a tinerilor direct în companii, în octombrie 2016 guvernul tehnocrat a deschis și primul apel de finanțare din fonduri europene dedicat învățământului dual, „Stagii de practică pentru elevi şi studenţi, în sectorul agroalimentar, industrie şi servicii”, cu o alocare totală de peste 47,8 mil. euro din Programul Operaţional Capital Uman. Cele peste 200 de proiecte primite ar trebui evaluate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene până pe 12 iunie, conform calendarului de evaluare publicat de minister.

Situaţia legislativă actuală a OUG 81/2016

OUG 81, promovată de guvernul tehnocrat în 2016, a reprezentat un prim pas în reglementarea învățământului dual și încurajarea încheierii unui contract ferm între școală, companii și elevi. Ordonanța stimulează companiile să investească în formarea viitorilor lor angajați, care să devină buni meseriași și să rămână în țară. Un alt efect important al ordonanței este reducerea abandonului şcolar, prin revalorizarea învăţământului profesional.

În acest moment, proiectul de lege pentru adoptarea acestei ordonanțe de urgență este în Parlament. În Comisia de învățământ a Camerei Deputatilor, USR a susținut amendamentul potrivit căruia agenții economici vor beneficia de facilități fiscale. PSD s-a opus!

A trecut cu puțin noroc în Plenul Camerei Deputaților. Colegii de la PSD nu erau încă pregătiți pentru votul electronic.
Amânarea pe ordinea de zi a Comisiei de învăţământ de la Senat a dat posibilitatea unor dezbateri în plan local prin identificarea unor potenţiali angajatori care să fie gata să investească în formarea profesională a tinerilor.

USR a depus amendamente în comisia de învățământ de la Senat pentru reglementarea probelor de evaluare finală cu respectarea unui procent de 25% cunoştinţe teoretice şi 75% abilităţi şi competenţe practice (până acum nu se specifica nicio proporție) și pentru ca elevul să aibă un parteneriat viabil cu tutorele şi să petreacă în şcoală 1-2 zile. În forma care a trecut de Comisia de învățământ de la Senat, Camerele de Comerț vor avea un rol în relația cu agenții economici, iar liceele tehnologice nu vor mai avea posibilitatea de a oferi absolvenților nivel de calificare 4, ca până acum.

Facilităţi fiscale în domeniul învăţământului profesional şi tehnic

În aprilie 2017, printr-un alt act legislativ care adoptă Ordonanța de urgență 84/2016 de modificare a Codului Fiscal, a devenit posibil ca angajatorii care sprijină învățământul profesional și tehnic să poată beneficia de mai multe tipuri de stimulente fiscale, atât în domeniul impozitului pe profit, cât și al impozitului pe venit.

Mai exact, firmele care susțin învățământul profesional (inclusiv în cel dual) își pot deduce cheltuielile aferente (burse și materiale educaționale pentru elevi, formări și salarii pentru profesori) și își pot amortiza și recupera investițiile în echipamente și amenajări de spații pentru cursuri.

Tot prin Ordonanţa de urgenţă nr. 84/2016, prevede-rile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal au fost completate cu măsuri de deducere integrală a cheltuielilor efectuate de operatorii economici pentru elevi şi în ceea ce priveşte calculul venitului net anual supus impozitului pe venit, măsuri similare celor prevăzute pentru impozitul pe profit. În plus, au fost aprobate și măsuri privind neimpozitarea beneficiilor primite de elevi.

Astfel, bursele, premiile, cazarea, masa, transportul, echipamentele de lucru/protecţie şi altele asemenea primite de elevi pe parcursul învăţământului profesional şi tehnic sunt venituri neimpozabile pentru persoana care realizează venitul. De aceste facilități fiscale de deducere a cheltuielilor cu pregătirea elevilor din învăţământul profesional şi tehnic beneficiază și persoanele fizice autorizate, întreprinderile familiale și cele individuale, care nu plătesc impozit pe profit.

Ce politici educaţionale promovează USR?

După reglementările legislative și în urma dezba-terilor din teritoriu și a grupurilor de lucru organizate în 4 aprilie 2017 de Ministerul Educației împreună cu Petrom și Școala profesională germană Kronstadt, USR propune, ca viziune, următoarele:

1. Revalorizarea școlilor profesionale și promovarea respectului față de o meserie, acasă, la școală, în orice spațiu public: e nevoie de un plan național de promovare la nivelul claselor terminale din ciclul gimnazial. Nu e o rușine să alegi o școală profesională sau să înveți de la 14-15 ani o meserie!

USR poate promova, prin parlamentarii săi, acest cadru legislativ care propune un învățământ mai suplu, complementar, organizat pe grupe mixte, cu 10 elevi pe grupă, în baza unui contract care să motiveze atât elevii și școlile, cât și agentul economic care investește în educație alături de autoritățile locale.

Pe lângă bursa profesională de 200 de lei, tinerii pot primi o masă caldă, echipament de protecție, transport și cazare gratuită. Angajatorul poate oferi o bursă suplimentară pentru a atrage tinerii spre meserii cerute pe piața muncii, precum: electricieni, sudori de joasă tensiune, operatori mase plastice, tâmplari, instalatori etc. și a stopa migrația acestora spre Italia, Spania și alte țări europene care absorb forța de muncă din România.

Aceste facilități sunt necesare pentru reducerea abandonului școlar și profesionalizarea și fidelizarea forței de muncă.

2. Ierarhizarea corectă a calificărilor: În prezent elevii absolvenți ai școlii profesionale obțin, după 2000 de ore de practică, un certificat de calificare de nivel 3 EQF, iar absolvenții de colegiu tehnic, cu 720-1.000 de ore de practică, obțin un certificat de calificare de nivel 4 EQF. Prioritatea trebuie schimbată.

3. Reglementarea unor facilităţi fiscale clare care să motiveze agentul economic să investească în educaţie în parteneriat cu autorităţile locale. Modificarea codului fiscal pentru a facilita deducerile şi scutirea de TVA în cazul donaţiilor de echipamente tehnice şi industriale către şcolile profesionale din partea unor parteneri interni sau externi.

4. Promovarea de către parlamentarii USR, la nivelul circumscripțiilor teritoriale (Bistrița, Galați, Ploiești, București) a beneficiilor şi oportunitătilor legislative aduse de OUG 81/2016.

Imaginea de mai jos ne permite să înțelegem mai bine structura învățământului liceal actual și diferențele pe filiere de la cea teoretică, vocațională până la învățământul profesional și tehnic care, prin OUG 81/2016, primește componenta flexibilă a învățământului profesional dual.

Fig. 1: Structura comparativă a diferitelor filiere și specializări din învățământul românesc actual

Rămâne de văzut dacă învățământul dual se va constitui într-o alternativă viabilă şi complementară la nivelul ofertei educaţionale. Cadrul legislativ al OUG 81/2016 este doar un prim pas care va reglementa relaţia celor trei actori pe piaţa muncii.

Doar prin extinderea acestuia în mod unitar şi printr-o strategie de promovare la nivel naţional vom putea afirma că această alternativă a învăţământului profesional dual va putea fi una viabilă atât pentru tineri, cât şi pentru operatorii economici şi autorităţi locale.

Bibliografie:
Învăţământul profesional şi tehnic, provocări şi perspective de dezvoltare – Raport de politică publică 2016, realizat de Acadmia Română, Institutul Naţional de cercetări economice, Institutul de cercetare a calităţii vieţii şi dezvoltat cu sprijinul OMV Petrom.
Sitografie :
http://adevărul.ro/educaţie/şcoală/Învăţământul-profesional-sistemul-dual-soluţii-realiste-1_58e751c45ab6550cb80b2433/index.html
http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/Sumar-studiu_Copiii-%C8%99i-tinerii-află%C8%9Bi-%C3%AEn-afară-sistemului-de-educa%C8%9Bie-preuniversitar-superior-%C3%AEn-Rom%C3%A2nia.pdf
Şcoala Profesională Kronstadt Braşov – http://www.sgk.ro/ro/
http://www.concordia.org.ro/şcoală/cum-te-înscrii/