Autor: Matei Dobrovie, deputat USR, membru în Comisia pentru politică externă
Discursul anual al președintelui Comisiei Europene despre Starea Uniunii a fost dominat de mesaje de încurajare pentru România și pentru toate statele membre care doresc mai multă integrare. Există oportunitatea în prezent ca țara noastră să joace un rol în reforma UE, dar totul depinde de cum ne vom juca cărțile.
Cu ocazia aniversării a 60 de ani de la semnarea Tratatului prin care s-a instituit Comunitatea Economică Europeană, Jean-Claude Juncker a prezentat cele 5 scenarii privind viitorul Europei. La vremea respectivă USR a lansat policy brief-ul ”UE schimbă vitezele. Prindem trenul sau rămânem în gară”, care propunea analiza acestora din perspectiva avantajelor și dezavantajelor pentru România. Am identificat scenariul nr. 5 ”Mult mai mult împreună” ca fiind cel mai avantajos pentru România. În toate celelalte scenarii, avantajele puteau deveni dezavantaje, dat fiind că România nu este în zona euro și în spațiul Schengen și va avea dificultăți în a prinde din urmă statele care vor alege să meargă cu o viteză mai mare de integrare.
Totodată, cea mai importantă concluzie care s-a desprins din această analiză a fost că viteza cu care România va merge în UE depinde foarte mult de noi înșine; singura șansă de a prinde din urmă un grup de state decise să avanseze pe calea integrării, grup care se află deja înaintea noastră pe acest drum, este să accelerăm ritmul reformelor dacă vrem să fim la masa la care se vor lua deciziile importante pentru întreaga Uniune Europeană.
În discursul său din Parlamentul European, Jean-Claude Juncker a amintit România de nu mai puțin de 5 ori, făcând apel tocmai la înlăturarea dezavantajelor sus amintite. El a afirmat că ”dacă vrem să întărim protecția granițelor noastre externe, trebuie să deschidem imediat spațiul Schengen pentru Bulgaria și România”. O recunoaștere clară a faptului că țara noastră îndeplinește de mult criteriile tehnice de aderare și contribuie în mod substanțial la securizarea granițelor externe ale UE, inclusiv prin detașarea unui număr mare de experți la Frontex.
Juncker s-a referit clar și la necesitatea eliminării diviziunilor dintre statele membre ale eurozonei și cele din afara acesteia, care se simt excluse de la deciziile nucleului. În opinia sa, moneda euro trebuie să unească, nu să provoace clivaje, să fie o monedă pentru toate statele membre UE, nu doar pentru un grup select de țări. Mai mult, președintele CE a propus crearea unui instrument de aderare la euro, care să ofere asistență tehnică și financiară candidaților. Este o mână întinsă exact unor țări ca România care nu au economii destul de competitive pentru a fi pregătite de aderare și care nu îndeplinesc încă toate criteriile de convergență, ce asigură faptul că un stat membru nu va cauza riscuri economice pentru el sau pentru zona euro în ansamblu.
Deşi are obligaţia de a se alătura zonei euro prin Tratatul de aderare, România nu a pregătit acest proces şi în prezent nu mai are stabilit niciun termen pentru aderare. Chiar dacă termenul de aderare la eurozonă nu va fi 2019, România trebuie să se pregătească pentru aderare. Măsurile populiste și creșterile nesustenabile de salarii și pensii riscă să crească deficitul peste limita de 3% și să ne îndepărteze de zona euro, anulând astfel avantajul de a primi sprijin și asistență pentru aderare de la Comisie.
Depinde foarte mult de ce va face Bucureștiul pentru a se apropia de nucleul UE. Jean-Claude Juncker ne-a mai dat un semnal tranșant, implicit, dincolo de încurajările și disponibilitatea de a ne deschide zona Schengen, și anume că respectarea statului de drept nu este opțională în UE, iar subminarea independenței justiției echivalează cu o lipsire a cetățenilor de drepturile lor fundamentale. Cu alte cuvinte, România riscă să se alăture țărilor din Europa centrală cu probleme la nivelul funcționării democratice, precum Polonia și Ungaria, dacă guvernul PSD-ALDE continuă demersurile de subordonare și politizare a justiției.
Referitor la propunerea ca România să găzduiască primul summit după ieșirea efectivă din UE a Marii Britanii, la Sibiu, aceasta poate fi o mare oportunitate de vizibilitate și promovare a unei imagini pozitive a României, dar va conta foarte mult cum vor ști autoritățile de la București să gestioneze președinția românească a UE. Din păcate, deocamdată pregătirile pentru aceasta avansează greu – nu există destui experți pe domenii sectoriale, nu au fost stabilite prioritățile și nu există o viziune clară legată de ce fel de Europă ne dorim. România participă prea puțin la marile dezbateri europene și mai mult se raliază unei poziții europene atunci când aceasta se cristalizează.
Mai multă Europă, dar cu o singură viteză
În discursul președintelui Comisiei au apărut mai multe elemente care indică dorința de mai multă integrare până la o veritabilă uniune politică și economică. Pentru democratizarea Uniunii și aducerea ei mai aproape de cetățeni, Juncker propune să existe un singur președinte al Comisiei și al Consiliului European. Astfel se unifică pilonul interguvernamental format din șefii de state și guverne și cel care reprezintă interesul european, organismul de trasare a marilor direcții și cel de executare a deciziilor, și nu va mai exista o diferență de legitimitate și o concurență între acestea.
Comisarii vor putea și ei să participe la alegerile europarlamentare, se va opta pentru liste transnaționale, iar candidații la șefia comisiei vor fi vârf de lance/capi de listă. Astfel, ar trebui să crească și participarea la alegerile europarlamentare, care rămâne scăzută în multe state.
Pe lângă președinte, ar urma să fie creat și un post de Ministru european pentru economie și finanțe, ocupat de comisarul pentru afaceri economice și financiare, care să promoveze și să susțină reformele structurale în țările membre. Acesta ar coordona toate instrumentele financiare ale UE care pot fi folosite atunci când un stat membru se confruntă cu o recesiune sau o criză. El ar trebui să răspundă în fața Parlamentului European. Prin urmare, UE ar semăna tot mai mult cu modelul unui stat clasic.
De notat este faptul că Juncker respinge crearea unui buget separat al zonei euro, idee susținută de Emmanuel Macron, și propune un Minister de Finanțe al întregii Uniuni, nu doar al acesteia, ceea ce arată că scenariul Europei cu mai multe viteze, în care cei care nu sunt în interiorul nucleului rămân pe dinafară, a fost abandonat. Președintele CE respinge și crearea unui Parlament separat al zonei euro, iar tot discursul său pune accentul pe o Europă unită, puternică și mai ales solidară.
Chiar și problemele delicate care au creat atâtea dispute între statele membre precum migrația sunt tratate cu mesaje de încurajare, unificatoare. S-au făcut progrese semnificative în protejarea mai eficientă a granițelor externe, grație noii Agenții europene pentru paza de frontieră și de coastă, numărul migranților ilegali din Turcia a scăzut, la fel și al celor care vin pe ruta central-mediteraneană. Totuși președintele CE a recunoscut că mai sunt multe de făcut în ajutorarea statelor din prima linie precum Italia sau îmbunătățirea condițiilor de trai din taberele de refugiați din Libia.
Pentru ca cei care au cu adevărat nevoie de azil să poată fi ajutați este nevoie și de returnarea mai rapidă în țările de origine a celorlalți și de combaterea sărăciei în statele respective. Ca urmare, se face apel la statele membre să contribuie mai serios la Trust Fund-ul UE-Africa. În plus, Juncker a vorbit despre necesitatea creării unor căi legale de migrație dat fiind nevoia de forță de muncă într-o Europă care îmbătrânește.
Apărare și securitate
Așa cum precizează și programul USR, UE are nevoie de o politică externă comună şi de o armată comună, neputând altfel să facă faţă unor crize şi conflicte precum cel din Siria, care reprezintă una dintre rădăcinile crizei refugiaţilor. Reversul integrării mai aprofundate este disoluţia. Avem mare nevoie de o Europă puternică, unită şi solidară, capabilă să facă faţă unor provocări majore precum migraţia, crizele economice, terorismul sau amenințările externe. Soluţiile la aceste probleme complexe nu pot fi individuale, naţionale, ci trebuie să fie europene.
Președintele Juncker recomandă tocmai luarea unor decizii de politică externă mai repede, cu majoritate calificată în loc de unanimitate, pentru ca UE să devină cu adevărat un actor global puternic. De asemenea, are în vedere constituirea unui Fond European de apărare și mai mult accent pus pe cooperarea structurată permanentă, prevăzută de Tratatul de la Lisabona, cu obiectivul final de a avea o Uniune Europeană a apărării în 2025. Totodată, pentru ca Europa să poată combate mai bine amenințările teroriste transfrontaliere, el îndeamnă la crearea unei unități de informații care să asigure împărtășirea automată a informațiilor privind teroriștii între serviciile de securitate și cu poliția. În practică, nu este însă clar cum va funcționa acest mecanism și dacă el nu se va suprapune cu atribuțiile Centrului european pentru combaterea terorismului înfiinţat în subordinea Europol.
În orice caz, scenariul 6 al lui Juncker pleacă de la ideea ambițioasă a unei Uniuni cu o singură viteză, cu o singură clasă de cetățeni, care reglementează mai mult doar în domeniile în care poate aduce plusvaloare și se retrage din celelalte. În acest scenariu, nu se merge pe schimbări de tratate și crearea de noi instituții birocratice, ci pe folosirea actualelor clauze pasarelă. Comisia Europeană își propune avansarea integrării și a consolidării UE, reducând fragmentările și decalajele existente între est și vest, între zona euro și non-euro.
Reducerea decalajelor, precum și înlăturarea clivajelor și stereotipurilor, pot deveni realitate doar în momentul în care cetățenii statelor membre beneficiază de un tratament egal în UE. Ca urmare, cetățenia europeană trebuie să devină o realitate în fiecare stat membru pentru a revitaliza forța și ethosul UE. Nu sunt deci deloc întâmplătoare referirile la produsele alimentare de calitate diferită comercializate în țările din Vestul și Estul Europei, dar vândute cu aceeași etichetă, și nici aluziile la modificarea directivei muncitorilor detașați. Principiul că ”într-o Uniune de egali nu pot să fie muncitori de rangul doi, iar lucrătorii trebuie să primească aceeași plată pentru aceeași muncă în același loc” este operaționalizat sub forma unei Autorități comune europene a muncii, care urmează să fie înființată pentru a asigura echitatea pe piața unică și a verifica dacă mobilitatea lucrătorilor este respectată.
Concluzii
Cel mai delicat subiect, Brexitul, a fost expediat în câteva propoziții scurte, Juncker arătând că decizia britanicilor este regretabilă, dar ea nu înseamnă nicidecum sfârșitul Uniunii. Mesajul a fost că UE va depăși cu bine acest moment și va ieși întărită, unită și dornică de reformă. Pariul este unul foarte ambițios, date fiind divergențele care persistă între state precum Germania și Franța sau între acestea și grupul statelor de la Vișegrad.
În concluzie, scenariul șase propus de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, reprezintă o mare provocare la adresa statelor membre și a instituțiilor Uniunii Europene de a face un salt înainte în vederea garantării libertăților, egalității de drepturi și a statului de drept. Pentru a gestiona crizele economice, sociale și politice, reforma UE trebuie să se bazeze pe principiul unității și cooperării statelor membre. Prin urmare, este vorba despre o Uniunea mai puternică, dar fără mai multe viteze.
Această viziune a lui Juncker este scenariul cel mai favorabil pentru România, dar vântul prielnic nu ne va bate prea mult în pânze, iar fereastra de oportunitate ar putea să se închidă dacă nu știm ce vrem. USR consideră că România trebuie să se poziţioneze ferm alături de nucleul dur al Uniunii, de motorul franco-german, şi să-şi întărească relaţiile bilaterale cu aceste state. De noi depinde ce viteză vom avea în cadrul UE, aşa că nu trebuie să ne concentrăm doar pe ce fac ceilalţi, ci şi pe ce putem face noi pentru a rămâne legaţi de nucleu.
USR va iniția consultări cu specialişti români renumiţi în domeniul politicii externe și afacerilor europene şi în viitorul apropiat va supune dezbaterii publice idei pentru președinția românească a Consiliului UE din 2019.