Autori: George Trif, membru USR, coordonator Monitorul de Politici Locale (Cluj-Napoca), Adrian Dohotaru, deputat USR de Cluj
Insecticidele din familia neonicotinoidelor (clotianidin, tiametoxam și imidacloprid) afectează negativ aproape 40.000 de familii de apicultori din România. Ministerul Agriculturii trebuie să pună în aplicare regulamentul UE de interzicere a celor trei substanțe pentru a proteja sănătatea românilor.
Studiile arată că abia 5% din volumul substanței la o aplicare este preluat de planta-țintă, în timp ce restul este preluat prin apa și de alte plante. Așadar, deși substanțele din familia neonicotinoidelor sunt folosite pe scară largă în agricultură, proprietățile lor determină un impact general asupra întregului mediu în care sunt introduse.
Acestea sunt introduse în ecosistem fie odată cu plantarea semințelor tratate, fie prin aplicare foliară asupra întregii plante. Ambele modalități de aplicare prezintă riscuri mari de contaminare a mediului înconjurător. Prima metodă, introducerea semințelor tratate, constituie hrana de bază pentru un număr mare de păsări sau rozătoare, categorii pentru care aceste substanțe nu produc efecte letale, dar care subzistă în organismul lor și sunt propagate către alte animale care se hrănesc cu ele. Impactul răspândirii acestor substanțe se va face simțit în timp, însă este nevoie să acționăm preventiv pentru a limita impactul lor asupra întregului mediu. Deocamdată, acest impact a devenit evident în cazul populațiilor de albine, întrucât acestea intră des în legătură cu plante tratate cu cele trei substanțe. Mai mult, deoarece se află într-o strânsă legătură cu omul sunt atent monitorizate, iar declinul populațiilor din zonele în care aceste substanțe au fost folosite nu a trecut neobservat. Albinele sunt esențiale pentru polenizarea a aproximativ 85% dintre speciile de plante comestibile, incluzând toate tipurile de pomi fructiferi, iar în lipsa lor oamenii vor trebui să apeleze la metode artificiale de polenizare.Costul suplimentar ar genera o creștere a costului de producție cu până la 25% per fruct.
Subiect
Acest policy brief vizează implementarea Regulamentului de punere în Aplicare (UE) nr. 485/2013 al Comisiei din 24 mai 2013[1] în ceea ce privește condițiile de autorizare a substanțelor active clotianidin, tiametoxam și imidacloprid și de interzicere a utilizării și a vânzării semințelor tratate cu produse de protecție a plantelor care conțin aceste substanțe active. Totodată, vizăm implementarea Regulamentului de punere în Aplicare (UE) nr. 781/2013 pentru amendarea Regulamentului de punere în aplicare nr. 540/2011 În ceea ce privește condițiile de autorizare a substanței active firpronil și de interzicere a utilizării și a vânzării semințelor tratate cu produse de protecție a plantelor care conțin substanță activă.
Scurt istoric
Substanțele amintite sunt pe lista scurtă a suspecților pentru scăderea populațiilor de albine melifere pe întreg globul de mai mulți ani, iar o serie de studii științifice publicate în ultimii ani au convins Instituțiile Uniunii Europene să adopte măsuri pentru a limita uzul lor întrucât reziduurile pe care acestea le lasă în natură dăunează ciclului de viață al albinelor, scurtându-le viața sau chiar producând moartea acestor insecte aflate într-un punct sensibil al lanțului trofic, asigurând propagarea a numeroase specii de plante.
Deși au apărut de-a lungul timpului o serie de articole care legau slăbirea populațiilor de albine de utilizarea neonicotinoidelor, autoritățile Uniunii au eșuat în a lua măsurile necesare din timp. Abia după 2010 au început discuții mai consistente care au determinat Comisia Europeană să ceară un studiu oficial privind aceste efecte. Cercetarea a fost realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară care și-a prezentat concluziile pe 16 ianuarie 2013. Deși nu au fost analizate toate mijloacele posibile de contaminare, ci doar cele mai comune, au fost identificate riscuri grave pentru sănătatea acestor insecte. Modul principal de aplicare a acestor substanțe este prin tratamentul semințelor, înainte de plantare, însă Comisia a considerat că aceste riscuri pot fi extinse și asupra aplicării foliare, ca urmare a translocării sistemice a acestor substanțe în întreaga plantă. Riscul cel mai mare de contaminare a fost identificat ca având originea în reziduurile care s-au găsit în polenul sau nectarul plantelor crescute din semințe tratate.
Riscurile identificate sunt considerate a fi suficiente pentru a stabili că substanțele clotianidin, tiametoxam și imidacloprid nu mai îndeplinesc criteriile de aprobare prevăzute de legislație în vigoare, iar Comisia încearcă să le elimine din uzul comercial cât mai repede.
Perioada de grație acordată statelor membre pentru eliminarea acestor substanțe a expirat la 30 noiembrie 2013, însă unele state au întârziat punerea în aplicare a regulamentelor. Printre aceste state se află și România, care, în prezent, reușește să fie țara cu cele mai multe derogări de la aceste prevederi din Uniunea Europeană.
Situația în UE
Între 2008 și 2012, Italia, Franța, Slovenia, și Germania, au declanșat producerile necesare interzicerii utilizării neonicotinoidelor pe teritoriul lor pentru a contrabalansa pierderile mari de populație în cadrul albinelor.
În 15 martie 2013, Consiliul Uniunii Europene a votat pentru adoptarea unui moratoriu privind utilizarea acestor substanțe până la clarificarea impactului lor asupra mediului. Ministrul român al Agriculturii de la acea perioadă, Daniel Constantin, a votat împotriva acestei inițiative.
Franța s-a angajat prin Legea redobândirii biodiversității, naturii și peisajelor, în 2016, să interzică toate pesticidele din familia neonicotinoidelor începând cu 1 sept 2018, cu toate că vor permite derogări speciale până la 1 iulie 2020. Germania a interzis utilizarea clothianidinei în 2008 după un incident care a cauzat moartea a milioane de albine. În Marea Britanie au existat studii care au estimat pierderile determinate de interzicerea acestor substanțe a se ridica la 630 de milioane de lire, însă în același timp alte studii au estimat pierderea determinată de nevoia de a găsi metode alternative pentru polenizarea oferită de albine la 1.8 miliare de lire.
Situația în România
Unele publicații străine consideră că România este la ora actuală campioana derogărilor de la aceste regulamente, obținând 20 din cele 62 de derogări acordate de Comisie până în 2016 inclusiv. Aceste derogări sunt acordate invocându-se necesitatea de a soluționa cu urgență unele probleme, precum infestări cu dăunători în sudul țării, deși au fost acordate derogări și pentru județe în afara razei de infestare. Mai mult, deși situația de urgență care motivează unele derogări a apărut din 2014, nu există nici un plan pentru soluționarea situației, sau măcar pentru ameliorarea ei, deși s-a demonstrat că există soluții: simpla alternanță a culturilor poate determina ținerea sub control a unor populații de dăunători.
Cel mai îngrijorător este liberul acces la aceste substanțe pentru orice tip de consumator, chiar și atunci când nu este nevoie de aplicarea lor, iar această utilizare este greu de estimat. Guvernele României au ignorat constant pericolul ridicat de utilizarea acestor substanțe. ROMAPIS, organizația națională a apicultorilor, a susținut în nenumărate rânduri că pierderile înregistrate în numărul populației de albine se datorează utilizării necontrolate a acestor pesticide.
Raportul final al misiunii Comisiei Europene în România care a fost realizat între 4 și 8 mai 2015 cu scopul de a aduna informații privind sănătatea albinelor și restricțiile privind produsele utilizate în protecția plantelor a constatat că persistența autorităților privind lipsa de măsuri alternative pentru a controla dăunătorii, iar situația în teren arată că fermierii nu folosesc măsuri de bază pentru a realiza acest control, de exemplu rotația culturilor. Totodată, s-a constatat lipsa oricăror inițiative de a combate infestațiile cu alte mijloace decât cele care cer aplicarea neonicotinoidelor.
Având în vedere dovezile solide pe care se bazează interdicția impusă de instituțiile Uniunii Europene, este nevoie să începem să facem pași înspre aplicarea acestor Regulamente și să ne pregătim pentru eliminarea acestor substanțe din mediul înconjurător.
USR propune o serie de măsuri menite a minimaliza riscurile înfruntate de către apicultori, apărute în urma utilizării acestor substanțe, și stimularea eliminării acestor substanțe din agricultură.
- Apicultorii au nevoie de un sistem modern de avertizare prin SMS prin care să primească informații cu cel puțin 48 de ore înainte de a se realiza stropiri cu substanțe din familia neonicotinoidelor. Pentru implementarea acestui sistem este nevoie de condiționarea acordării permiselor de utilizare temporară de comunicarea programului de aplicare a substanțelor către organizațiile apicole județene, și includerea unor sancțiuni administrative pentru cei care efectuează acest tip de lucrări agricole în afara programului stabilit. Totodată, permisele de utilizare temporară nu trebuie să fie emise în al doilea an fără ca solicitantul să poată dovedi respectarea măsurilor preventive recomandate de către Direcția Agricolă Județeană.
- Operaționalizarea fondului mutual pentru calamități, astfel încât să poată beneficia și apicultorii de despăgubiri în cazul în care suferă pierderi ale efectivelor de albine în urma aplicării acestor substanțe în afara programului stabilit prin derogare.
- Publicarea completă a tuturor derogărilor de către Ministerul Agriculturii în termen de 24 de ore de la acordarea lor.
- Constituirea unei comisii interministeriale, în colaborare cu universitățile de științe agricole, care să stabilească un plan de prevenție a dăunătorilor prin aplicarea politicilor de dezvoltare durabilă pentru a crea premisele eliminării utilizării neonicotinoidelor, dar fără a lăsa producătorii agricoli expuși acestor riscuri.
Literatură suplimentară
Green Peace: Entry into force of EU restrictions on the use of neonicotinoid insecticides imidacloprid, thiamethoxam and clothianidin: http://www.greenpeace.org/eu-unit/Global/eu-unit/reports-briefings/2011%20pubs/2013%20Nov-Dec/20131128%20BR%20partial%20neonics%20ban.pdf
Client Earth: EU pesticide ban flouted as countries exploit legal loophole; https://www.clientearth.org/eu-pesticide-ban-flouted-countries-exploit-legal-loophole/
HFFA Research GmbH, Banning neonicotinoids in the European Union – An ex-post assessment of economic and environmental costs
http://www.ecpa.eu/sites/default/files/documents/HFFA_Research_Paper_neonics_internet_protection.pdf
Thomas James Wood, Dave Goulson; The Environmental Risks of neonicotinoid pesticides: a review of the evidence post-2013
http://www.biorxiv.org/content/early/2017/01/06/098897
Seria de articole realizată de senatorul Mihai Goțiu: