Instituțiile publice, companiile de stat și firmele private vor putea angaja un număr dublu de tineri în internship, după ce Parlamentul a adoptat, astăzi, legea inițiată de ministra Oana Țoiu. Măsura va contribui la scăderea șomajului în rândul tinerilor și va intra în vigoare după ce președintele României va promulga legea.

„România trebuie să îşi câştige tinerii de partea ei şi asta se poate doar construind un viitor bun acasă, cu şanse oneste de carieră pentru ei. Astăzi, dublăm numărul de internship-uri care se pot organiza legal, de la pragul de 5% la cel de 10% din totalul numărului de angajați, pentru că tinerii au nevoie de experiență practică și angajatorii au nevoie de ideile lor și de capacitatea de a lucra cu noile tehnologii. Obiectivul este ca, în timp, fiecare tânăr să poată accesa un stagiu de practică sau internship şi să dublăm media de sub 1.500 de internship-uri anual pe care România o are astăzi. Am deschis ușa Parlamentului pentru peste 1.000 de tineri, voi continua asta toată cariera, pentru că este inacceptabil să avem o rată a șomajului mare în rândul tinerilor în timp ce și economia, și reformarea statului au nevoie uriașă de ei”, declară ministra Oana Țoiu.

Proiectul de modificare a Legii privind internship-ul a fost inițiat, în decembrie 2023, de deputații USR Oana Țoiu, Brian Cristian, Filip Havârneanu și Tudor Pop, în urma discuțiilor avute cu mai multe organizații de studenți.

În forma finală adoptată astăzi, legea prevede că organizațiile vor putea angaja un număr dublu de interni (maximum 10% din numărul total de salariați). Totodată, internii primesc dreptul la zile de odihnă plătite (direct proporțional cu durata programului de internship) și este simplificată procedura pentru obținerea primelor de angajare.

Implementarea măsurii propuse de USR este cu atât mai importantă cu cât, potrivit datelor Eurostat din decembrie 2024, România a devenit țara din UE cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani (26,3%).

„Totodată, când vine vorba de rata nepotrivirii competențelor, adică procentul absolvenților într-un anumit domeniu care lucrează în alt domeniu, România se află pe primul loc. Dacă ne uităm la rezultatele obținute după primii 5 ani de implementare a Legii internship-ului, vedem că avem doar 11.000 de beneficiari, iar printre cauze se numără pragul de 5%, până acum în vigoare, dar și procedura greoaie ce trebuie parcursă pentru obținerea primelor oferite de stat în situația în care tinerii care s-au aflat în internship sunt angajați ulterior”, afirmă deputatul USR Brian Cristian.

România are rezultate foarte slabe și la indicatorul NEET (care arată procentul de tineri sub 29 de ani care nu sunt nici angajați, nici înscriși în educație), având cea mai mare rată din UE în 2024 (19,4%, comparativ cu media europeană de 11%).

Internship-ul este un contract destinat pregătirii profesionale a tinerilor care au împlinit 16 ani (prin excepție, 15 ani cu acordul părinților). Durata unui program de internship este de maximum 720 de ore pe parcursul a 6 luni consecutive.