Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a anunțat că, în ședința de guvern de astăzi, au fost adoptate proiectele Legii apărării naționale și Legii pregătirii populației pentru apărare, la capătul a circa doi ani de dezbateri și avizări și reavizări interministeriale. Cele două proiecte sunt transmise Parlamentului spre dezbatere și adoptare în procedură de urgență.

„Proiectul de lege privind pregătirea populației pentru apărare, co-inițiat de Ministerul Apărării Naționale, pleacă de la o necesitate reală și anume rezerva operațională este îmbătrânită. Nu se mai face armată obligatorie în România de la 1 ianuarie 2007 și, în fiecare an, pierdem din această rezervă. Numai câteva cifre: în acest an vor trece în retragere peste 120.000 de gradați/soldați, la anul încă 118.000, în 2027 încă 111.000. Deci vorbim de aproximativ 350.000 de soldați și gradați care trec din rezervă în retragere, depășesc vârsta de 55 de ani”, declară Ionuț Moșteanu.

Concret, modificările propuse Legii 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare vizează introducerea posibilității ca, pe timp de pace, cetățenii români între 18 și 35 de ani să poată participa, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază cu durata de până la 4 luni.

Printre beneficiile celor care se vor înscrie voluntar se numără cazare gratuită, drepturi de echipare și de hrană, asistență medicală și medicamente, precum și o indemnizație lunară, similar militarilor în termen. Totodată, la finalul celor 4 luni de pregătire, militarii voluntari în termen ar urma să primească o indemnizație reprezentând 3 câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Proiectul Legii apărării naționale, al doilea proiect adoptat astăzi de Guvern, este de asemenea o necesitate pentru sistemul de apărare al României, în condițiile în care actuala lege datează din 1994.

„De atunci s-au schimbat foarte multe lucruri în bine în România. Am devenit membri NATO, am devenit membri UE. Subsecvent, s-au modificat apoi diverse legi, însă era nevoie de o lege nouă care să cuprinde toate aceste modificări într-un concept unitar. Și asta s-a întâmplat acum, s-a muncit mult în ultimii doi ani, sunt șase inițiatori ai legii și șase instituții avizatoare”, precizează Ionuț Moșteanu.

Proiectul definește în mod cuprinzător apărarea națională, stabilește rolul MApN de integrare și conducere, statuează principiul conducerii unice interinstituționale la nivel strategic pe stările constituționale - MAI în starea de urgență, MApN în starea de asediu, agresiune armată, mobilizare, război. De asemenea, realizează cadrul normativ intern pentru implementarea deciziilor adoptate în cadrul organizațiilor în care România este membru, creează un cadru pentru reacție adaptată, graduală, la nivel național și la nivelul organizațiilor internaționale.