Înființarea unei structuri speciale de magistrați profesionalizați în domeniul combaterii infracțiunilor împotriva mediului este una dintre recomandările cuprinse în Raportul pentru România al Grupului de lucru privind chestiuni generale, inclusiv evaluare (GENVAL), care funcționează la nivelul Consiliului Uniunii Europene. Astfel, propunerea legislativă a USR de înființare a unei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM), prezentată în media și sub numele de ”DNA-ul Pădurilor”, este în concordanță cu eforturile Uniunii Europene pentru combaterea infracționalității în domeniu.

În prima parte a anului trecut, GENVAL a realizat rapoarte de evaluare,
pentru fiecare țară a UE, a modului în care se luptă împotriva
infracționalității din domeniul deșeurilor, în special, și a celor din domeniul
mediului, în general, iar în luna decembrie 2019 a prezentat un raport la nivel
european, care, pe lângă concluzii, cuprinde o serie de recomandări.

”Printre marile probleme semnalate de raportul pentru România, dar și pentru alte țări europene, sunt cele legate de faptul că nu e cunoscută amploarea fenomenului de infracționalitate în domeniul mediului, că nu există date și statistici concludente, că nu există o prioritizare pentru rezolvarea acestei probleme, că nu există procurori și judecători specializați, cursuri de formare ori o structură specială a magistraților. Inițiativa legislativă a USR de înființare a DIIM, intrată în dezbatere în Parlament, are ca scop să rezolve aceste carențe majore semnalate de rapoartele organismelor Consiliului Uniunii Europene”, a explicat Mihai Goțiu (USR), unul dintre inițiatorii legii, membru în Comisia pentru Ape și Păduri din Senat.

Raportul analizează activitatea în domeniul combaterii infracțiunilor de
mediu a mai multor instituții și categorii profesionale – Garda Națională de
Mediu, Poliția Română, procurori și judecători. ”Cu câteva excepții (de
exemplu un procuror specializat în cadrul Parchetului Constanța), România nu are procurori specializați în
domeniul mediului. (…) Nu există instanțe sau judecători specializați în
judecarea infracțiunilor în materie de deșeuri. Se pare că numai câteva cazuri au fost aduse în fața instanței. (…)
În ceea ce privește capacitățile de formare, programele de formare nu se axează
suficient pe judecători și procurori”, se arată în raport.

De asemenea, Raportul GENVAL mai menționează: ”Unele dintre organismele guvernamentale trebuie să acorde o mai mare
prioritate protecției mediului. Îmbunătățirea capacității de depistare a
infracțiunilor ar putea spori eficacitatea acestei lupte. (…) Procurorii specializați în infracțiunile
împotriva mediului sunt esențiali pentru succesul investigațiilor și al
procedurilor judiciare în acest domeniu, datorită rolului important pe care
îl joacă în cadrul sistemului românesc de cercetare penală. Interpretarea lor
asupra faptelor la începutul unui caz poate fi decisivă. De asemenea, ei
trebuie să știe cum să instrumenteze cazul, întrucât trebuie să ghideze poliția
și să coordoneze acțiunea altor autorități în faza preliminară a investigației,
dar și să supravegheze colectarea probelor”.

Raportul salută inițiativa din 2018, de constituire în România a unei
rețele informale, de aproximativ 100 de practicieni (procurori), o consideră un
prim pas către creșterea gradului de conștientizare cu privire la problema
infracțiunilor împotriva mediului în rândul magistraturii, dar arată că: ”Utilitatea acestei rețele nu a fost încă
demonstrată de către practicieni. (…) Orețea
informală în sine nu va asigura capacitatea necesară pentru urmărirea penală a
infracțiunilor împotriva mediului în cadrul parchetelor în întreaga țară.  (…) O
definire clară a competențelor și sarcinilor în cursul activității curente este
necesară pentru o urmărire penală mai eficientă a infracțiunilor împotriva
mediului. Ar trebui să existe procurori specializați care să beneficieze de
formarea aprofundată necesară în materie de drept al mediului și să dobândească
experiență prin concentrarea cauzelor de mediu în portofoliul lor.”

”În România nerespectarea legislației mediului reprezintă o gravă problemă.
Tăieri ilegale de păduri, încălcarea flagrantă a legislației care protejează
spatiile verzi din zonele urbane, poluările masive și nerespectarea legislației
privind gestionarea deșeurilor, poluarea aerului solului și subsolului, toate
acestea au proliferat în ultima perioadă. Organele judiciare, în actuala
organizare, nu au putut face față multelor și gravelor infracțiuni comise
împotriva mediului. De aceea este absolut necesară înființarea unei structuri
specializate de parchet care să aibă în competență investigarea infracțiunilor
de mediu și care să prezinte periodic rapoarte cu privire la activitatea sa.
Specializarea magistraților și a polițiștilor pe aceasta zonă de competență
este obligatorie, iar orice întârziere în luarea acestor măsuri compromit
șansele generațiilor viitoare la un mediu sănătos”, a motivat Stelian Ion,
deputat USR, membru în Comisia Juridică și unul dintre inițiatorii propunerii
legislative.

Printre recomandările Raportului pentru România se numără: acordarea de
prioritate combaterii criminalității de mediu; încurajarea creării unei unități
specializate în cadrul Poliției și desemnarea de procurori specializați la
nivel regional și/sau național; oportunități de formare pentru practicienii
implicați în depistarea și/sau combaterea infracțiunilor împotriva mediului (de
exemplu poliția, autoritățile vamale, procurori și judecători); încurajarea
revizuirii legislației naționale privind criminalitatea de mediu pentru a evita
inconsecvențele și pentru a le permite practicienilor să aplice normele privind
criminalitatea de mediu.

”Asistăm în mod clar la o nevoie de reglementare juridică care să răspundă simetric la infracțiunile împotriva mediului cu efecte grave asupra sănătății publice. Infracțiunile de mediu reprezintă a 4-a cea mai gravă categorie de infracțiuni înfăptuite după traficul de ființe umane, arme și droguri, iar în prezent majoritatea covârșitoare a infracțiunilor de mediu sunt „pierdute” prin hățișul birocratic, prin înțelegeri între anumiți decidenți politici și companii private ori prin ineficiența instituțiilor existente. DIIM-ul vine să umple acest gol de responsabilitate juridică clară și să combată printr-o singură voce distrugerea mediului înconjurător”, a completat senatorul USR George Dircă, membru în Comisia Juridică și, de asemenea, inițiator al propunerii legislative.

Propunerea legislativă pentru înființarea Direcției Speciale de Investigare a Infracțiunilor de Mediu a fost inițiată de parlamentarii USR din Comisiile pentru Mediu și Juridice: Stelian Ion, Silviu Dehelean, Daniel Popescu, Cornel Zainea, George Dircă, Mihai Goțiu și Allen Coliban. Inițiativa se află în dezbatere în comisiile de specialitate de la Camera Deputaților și a fost programată deja, în această săptămână, pentru votul în plen, unde va ajunge după finalizarea raportului Comisiei Juridice. Cameră decizională va fi Senatul.