Ne propunem o nouă abordare în implementarea marilor proiecte de infrastructură, cu profesioniști, o finanțare predictibilă și o debirocratizare a statului român.
Ne propunem o nouă abordare în implementarea marilor proiecte de infrastructură, cu profesioniști, o finanțare predictibilă și o debirocratizare a statului român.
La peste 100 de ani de la Marea Unire, România este departe de a avea o autostradă care să treacă Munții Carpați. Multă vorbărie, carioci colorate și hărți utopice – asta a livrat clasa politică veche. Sub politicieni, aceeași birocrați protejați politic, veșnic în funcție, indiferent de guvernare, care nu răspund niciodată pentru ratările tuturor proiectelor. Politicienii sunt doar incompetenți și caută imagine, problema mai gravă este sistemul de sub ei. Pe acela îl vom schimba.
Au devenit o regulă proiectele pregătite prost, cu studii și analize tehnice făcute pe genunchi, cu licitații interminabile, blocate apoi într-un hățiș legislativ, lipsite de avize sau autorizații și supuse unei fugi cronice de responsabilitate. Finanțarea este greoaie, limitativă și impredictibilă. Toate aceste neajunsuri ne-au arătat din nou și din nou cum autostrăzile României se construiesc cu țârâita, cu amânări după amânări. Plătim cu toții mult prea mulți bani, timp și nervi pentru o rețea de transport învechită, neperformantă și criminală.
Uniunea Salvați România își asumă o serie de măsuri care să rezolve problemele sistemice:
1. Cadru financiar predictibil, realist și consistent
Deși statul român își asumă prin contractele semnate cu constructorii asigurarea tuturor fondurilor necesare finalizării lucrărilor la timp, vedem nenumărate situații în care bugetul de stat prevede sume infime pentru proiecte de la un an la altul. Majoritatea constructorilor s-au mulat perfect pe acest mod de lucru de tipul ”noi ne facem că lucrăm, voi vă faceți că ne plătiți”, câștigând în instanțele de judecată sume consistente pentru întârzierea statului de a-și face treaba.
Este necesară bugetarea multianuală veritabilă a proiectelor de infrastructură (înlocuirea creditelor de angajament actuale cu credite bugetare veritabile valabile de la un an la altul). Acest lucru va asigura predictibilitatea și cursivitatea lucrărilor începute.
Ridicarea plafoanelor europene privind deficitul bugetar ne va permite contractarea de împrumuturi strict dedicate infrastructurii din partea BEI și BERD, pentru finanțarea unor proiecte incluse în Masterplanul General de Transport și care nu se încadrează în fondurile europene nerambursabile de la Comisia Europeană pentru următorul exercițiu financiar european. În perioada de interimat de până la demararea programelor operaționale 2021 – 2027, aceste credite vor acoperi și începerea șantierelor pentru autostrăzile incluse în finanțare europeană, urmând a fi trecute pe fonduri europene ulterior. Nu vom pierde 2-3 ani din motive birocratice, cum au făcut guvernele la fiecare buget european anterior.
2. Supracontractarea din fonduri europene și naționale
Schimbarea fluxurilor financiare cu fonduri europene, modificarea/abrogarea OUG 40/2015 pentru a permite Autorităților de Management gestionarea directă a bugetelor de fonduri europene și plata proiectelor doar pe măsură implementării lor concrete (valabilă pentru toate domeniile unde utilizăm fonduri europene, dar crucială pentru domeniul infrastructurii). Responsabilizarea Ministerului Transporturilor și a altor ministere de linie implicate în proiectele cu fonduri europene, sub sancțiunea eliminării lor din circuitul financiar dacă nu performează.
Există o proastă practică de a permite achiziții pentru studii și proiecte doar pentru proiectele care se încadrează într-un plafon bugetar restrictiv. Asta face să se pregătească studii și proiecte tehnice doar pentru un număr limitat de posibile proiecte. În același timp se alocă fondurile (europene și naționale) acestor proiecte limitative. Dacă ele se blochează (și cele mai multe se blochează în practică din diverse motive și ies din perioada de eligibilitate pentru fonduri europene), nu există studii/elementele tehnice pregătite pentru alte posibile proiecte care ar putea primi finanțare și nici nu se pot folosi banii blocați bugetar în proiectele aflate în dificultate. Aceste blocaje sistemice s-au suprapus peste politicianismul și amatorismul celor care ne-au condus și sunt principalele motive pentru care România nu a consumat banii de autostrăzi puși la dispoziție de UE în exercițiul financiar 2007 – 2013, pierzând deja fonduri europene și din exercițiul 2014-2020.
USR va promova schimbările necesare la legea bugetului și la OUG 40/2015 pentru a permite supracontractarea și bugetarea în timp real a proiectelor de infrastructură. Guvernul susținut de USR nu va acționa populist, ci va pregăti temeinic proiectele.
3.Simplificarea, transparentizarea și debirocratizarea legislației privind proiectele mari de investiții
Hățișul legislativ trebuie asanat și sutele de pagini inutile de hârtie care blochează proiectele cu anii trebuie eliminate. Nu putem avea aceleași legi care guvernează și construcția de case și cea de autostrăzi, ca în prezent. Regulile care gestionează contractele de achiziții publice de lucrări trebuie să fie clare astfel încât să nu mai existe ambiguități în implementare. Proiectele sunt blocate de faptul că instituțiile se blochează reciproc și nu există termen limită pentru avizări. Vom înființa Comisii de aprobare comune, cu toți avizatorii la masă. Procedurile vor fi informatizate și fiecare avizator va avea un termen maximal.
Contractele de antrepriză vor avea clauze echilibrate și prevede flexibilitate în derulare necesară în marile proiecte de infrastructură. Procedurile pentru realizarea exproprierilor, obținerea avizelor și autorizațiilor nu mai pot continua în aceeași logică a funcționarilor care plimbă hârtiile din stânga în dreapta în căutarea unei ștampile.
Nu în ultimul rând, etapa de pregătire a marilor proiecte de infrastructură va fi transparentizată în așa fel încât toți actorii interesați, de la societate civilă și până la experți independenți să aibă posibilitatea de a contribui la realizarea unor studii, documentații și documente tehnice de calitate. Doar printr-o pregătire temeinică și riguroasă implementarea proiectelor la etapa de execuție a lucrărilor se va desfășura rapid și fără blocaje.
4. O nouă structură responsabilă de proiectele de autostrăzi
Guvernul susținut de USR va operaționaliza Companie Națională de Investiții Rutiere (CNIR), înființată în anul 2016 și lăsată de izbeliște în ultimii ani. Vom solicita selectarea managementului companiei în mod transparent și competitiv. Vom vota includerea în Consiliul de Transparență a reprezentanților societății civile.
CNIR va fi operaționalizată complet în termen de șase luni cu asistența tehnică a experților Băncii Europene de Investiții și a experților celei mai de succes companii similare din Europa, cum ar fi ASFiNAG din Austria.
CNIR va angaja experți de vârf cu experiență reală pe mari proiecte de infrastructură, în țări din UE.
CNIR va forma o echipă de elită, un loc unde orice inginer, proiectant sau manager de proiect va fi mândru să lucreze la un proiect transformațional pentru România: conectarea provinciilor istorice prin căi rapide de transport rutier.
Guvernul va asigura transferul proiectelor strategice ale României de la vechea companie de drumuri (CNAIR) care a eșuat în gestionarea acestora:
Autostrada Sibiu-Pitești
Autostrada Tg. Mureș-Iași-Ungheni (plus pod peste Prut)
Autostrada (București)-Ploiești(Dumbrava)-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-(Iași)
Inelele Bucureștiului (centura actuală + noul inel de autostradă)
Autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov
Ulterior, pe măsură ce crește capacitatea companiei se vor adăuga și alte proiecte.