Noile legile ale Educației prezentate de ministrul Sorin Cîmpeanu sunt proiecte anti-liberale, care amplifică politizarea educației și controlul politic central asupra acesteia. USR nu poate accepta ca ministrul să devină vătaful învățământului românesc și solicită retragerea proiectelor. În caz contrar, USR se va opune tuturor reglementărilor identificate ca fiind nocive pentru sistemul de educație din România. Problemele majore identificate în proiectele Cîmpeanu-Iohannis, precum și viziunea USR pentru educație sunt detaliate în policy brief-ul intitulat „«Reforma» brejnevistă a educației”, realizat de Departamentul de Politici Publice al USR în colaborare cu parlamentarii din grupul USR pentru Educație.

„România Educată”, în loc să fie noul proiect politic de
reașezare a viitorului României, se dovedește a fi simbolul ratării
președintelui Klaus Iohannis, sfârșind ridicol în mici ciupeli ale oamenilor
bine plasați în sistemul de educație, care vor să își prelungească controlul și
să aducă la nivel de lege pârghiile până acum informale.

După un proces de așa-zisă consultare desfășurat pe durata mai
multor ani, președintele Iohannis și fidelul său executant, ministrul Sorin
Cîmpeanu, apărătorul plagiatorilor, au venit cu un pachet de legi care e, de
fapt, restaurația în domeniul educației. O „reformă brejnevistă”, prin care
Klaus Iohannis se arată a fi tot micul politruc de la USL care vine să blocheze
orice progres.

„România educată” eșuează în a aduce răspunsurile de care
era nevoie, ignoră vocile copiilor care se pierd pe drum și vocile firmelor
care nu găsesc forță de muncă. De fapt, nu se regăsește nicio viziune în
proiectele de legi. După multe reforme neterminate ale educației, coaliția PSD
- PNL aduce un nou design: închistare și restaurație.

Pe lângă amplificarea politizării, USR consideră că noile
legi ale educației reprezintă și o tentativă de mituire electorală a cadrelor
didactice, cu promisiunea unor creșteri salariale semnificative. Or, creșterile
salariale puteau fi acordate și până acum, în baza legii în vigoare, dacă ministrul
Sorin Cîmpeanu, aflat la al treilea mandat, ar fi vrut cu adevărat.

În plus, creșterile salariale se acordă prin bugetul de
stat, nu prin legile educației, iar proiectele Cîmpeanu nu prevăd nicio grilă
salarială pentru cadrele didactice. Legea învățământului preuniversitar prevede
clar o singură modificare salarială pentru profesorii stagiari, cu două
prevederi contradictorii: la un articol salariul stagiarului este egal cu
salariul mediu pe economie, la un altul, stagiarul va primi salariul prevăzut
de legea salarizării pentru profesorul debutant.

Totodată, proiectele nu indică resursele financiare pentru
creșterile salariale anunțate de ministrul Cîmpeanu, care promite salarii medii
în educație de 9.300 lei, respectiv o creștere cu 43%.

O analiză detaliată a problemelor identificate de USR în cele două legi propuse de ministrul PNL poate fi găsită în policy brief-ul intitulat „«Reforma» brejnevistă a educației”.

USR consideră că reforma în educație trebuie să urmărească
patru direcții strategice:

• educația, tratată ca un sistem unitar, având în centru elevul și studentul
• educația - bază etică a societății
• un management adevărat la nivelul școlii
• toți copiii la școală – reducerea abandonului școlar, ca obiectiv de țară.

USR consideră, prin urmare, că este nevoie de:

- O reformă curriculară care să pună în centru cultura generală, gândirea critică, practică, creativitatea și interdisciplinaritatea și mai puțin transmiterea de informații.

- Introducerea unui nou concept de Bacalaureat, dar unul pentru asigurarea unei rute complete între educația preuniversitară și cea superioară, pentru toate tipurile de învățământ.

Principala probă de BAC să fie cea care verifică
competențele de alfabetizare funcțională: literația, alfabetizarea matematică
și științifică. Cel puțin una dintre probele obligatorii să fie dintre
disciplinele de specialitate.

- Menținerea evaluărilor standardizate. Deși trendul internațional este împotriva evaluării standardizate, care nu surprinde particularitățile, înclinațiile, talentele și interesele fiecărui elev în parte, România încă are nevoie, pentru o perioadă de tranziție, de evaluare standardizată, care dă o șansă tuturor copiilor și colectează date pe baza cărora să se poată construi politici publice serioase.

- Finanțarea adecvată a cercetării, cu menționarea clară a unui procent din PIB și conectarea universităților cu actori publici și privați relevanți, din toate domeniile societății, de la economie până la administrație publică.

- Cercetarea anuală a fenomenelor meditațiilor la clasă și plagiatului și realizarea unor rapoarte de progres.

- Păstrarea CNADTCU ca organism central independent de decizia politică a ministrului educației, cu următoarele atribuții: colectare de date și screening pentru fiecare universitate / realizarea unei programe pentru un modul universitar obligatoriu de etică academică, tehnici de redactare a lucrărilor de cercetare și drepturi de autor / soluționarea acuzațiilor de plagiat și de alte forme de fraudă universitară, cu celeritate și pe baza unor criterii clare de integritate.

- Fără penali la conducerea școlilor și universităților. Introducerea interdicției de ocupare a funcțiilor de conducere în învățământul preuniversitar și universitar și în toate instituțiile de management educațional pentru cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.

- Aplicarea principiilor guvernanței corporative în sistemul de educație și depolitizarea funcțiilor de conducere.

- Desființarea inspectoratelor școlare și transferul de atribuții la nivelul școlii.

- Majorarea obligatorie, nu opțională, a costului standard per elev cu 25% pentru școlile defavorizate.

Policy brief-ul „Reforma” brejnevistă a Educației

Descarcă