
20.10.2022
Subiecte: Justiţie, Curtea Constituțională
Curtea Constituțională, sesizată pe legile Justiției marca Ciolacu-Ciucă-Iohannis
Parlamentarii USR și Forța
Dreptei sesizează Curtea Constituțională pe cele trei legi ale Justiției
adoptate pe repede-înainte de coaliția PSD-PNL-UDMR. Proiectele încalcă nu doar
angajamentele asumate de România în fața partenerilor europeni, dar și zeci de
prevederi ale Legii fundamentale.
„Aceste legi ne aruncă
înapoi cu foarte mulți ani, în perioada de preaderare, când Adrian Năstase și
acoliții săi – Cătălin Voicu, Rodica Stănoiu și alții – creaseră o caracatiță
care sufocase întreaga justiție. La fel și acum. Sub pretextul îmbunătățirii
legilor justiției și sub ambalajul unei așa-zise reforme, puterea actuală duce,
de fapt, înapoi justiția din România. Vedem că actuala coaliție a forțat la
maximum adoptarea acestor legi, nu a așteptat avizul Comisiei de la Veneția,
Comisie la care, vedem în aceste zile, a avut grijă să desemneze un politruc, o
fostă senatoare cu ștate vechi în PNL. Aceste legi, pe lângă faptul că
oligarhizează tot sistemul judiciar, fac extrem de mult rău întregii societăți.
Românii care se vor intersecta, la un moment dat, cu vreun politician nu vor
avea nicio șansă pentru că toate aceste mecanisme create vor lucra în favoarea
acelui politician. Cei din PSD și PNL vor să toace miliardele din PNRR și banii
din bugetul țării în mod discreționar, fără să fie deranjați în niciun fel de
justiția din România”, declară Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al
Justiției.
Proiectele încalcă
prevederile referitoare la integrarea României în Uniunea Europeană, dat fiind
că cele trei proiecte votate nu doar că nu corectează aspectele criticate de
Comisia de la Veneția prin Avizul nr. 1079/2022 referitor la legea pentru
desființarea SIIJ, dar conțin foarte multe reglementări problematice care vin
în contradicție flagrantă cu unele recomandări din cadrul MCV, cu mai multe
avize ale Comisiei de la Veneția date în alte spețe și cu unele rapoarte GRECO.
Alte argumente invocate:
- este creat un statut
special membrilor CSM, făcând dificil ca aceștia să se supună mecanismelor de
control democratic
- este golit de atribuții
plenul CSM și, de facto, vor fi două CSM-uri, unul pentru judecători, celălalt
pentru procurori
- este afectată independența
și activitatea DNA și DIICOT, în condițiile în care procurorul general și procurorii-șefi
ai celor două structuri, numiți politic, pot infirma măsurile și soluțiile tuturor
procurorilor din subordine
- lipsa de predictibilitate și
claritate a prevederilor referitoare la posibilitatea colegiului de conducere a
Înaltei Curți de Casație și Justiție de a funcționa fără numărul legal de
membri
- lipsa unor criterii clare,
predictibile și obiective în schimbarea completurilor la ICCJ și formarea
completurilor de cinci judecători
- reglementarea activității
poliției judiciare nu prin lege, ci prin ordin comun al procurorului general și
ministrului de Interne
- afectarea independența judecătorilor
și principiul egalității în drepturi prin renunțarea la evaluarea periodică a
judecătorilor de la ICCJ și prin controlarea de către Secția pentru judecători
a CSM a promovărilor la ICCJ.
În plus, proiectele au fost
adoptate cu încălcarea regulamentelor celor două Camere, fără a fi respectate
termenele pentru dezbaterea în plen. De exemplu, la Senat, au fost supuse aprobării
plenului exact în ziua în care au primit raport din partea Comisiei speciale, astfel
că parlamentarii care nu sunt membri ai comisiei au fost lipsiți de
posibilitatea de a-și forma propria opinie și de a exprima un vot în cunoștință
de cauză, exercitând mai degrabă un mandat imperativ.
Cele trei legi ale justiției
au fost adoptate pe repede-înainte și în ședințele de plen ale Camerei
Deputaților și Senatului. Practic, pentru amendamente formulate pe câteva mii
de pagini au fost alocate doar câteva ore de „dezbatere” în plen. Mai mult, la
Senat nici măcar nu a existat posibilitatea susținerii în plen a amendamentelor
respinse de Comisia specială.
Solicitarea USR de prelungire a dezbaterilor până la primirea avizului Comisiei de la Veneția a fost, în mod repetat, respinsă.
Sesizarea pe legea privind Statutul judecătorilor și procurorilor
Sesizarea pe legea privind organizarea judiciară
Sesizarea pe legea privind Consiliul Superior al Magistraturii
Tag-uri: legile justitiei, sesizare ccr, Stelian Ion USR