”Deblocarea proiectului de lege privind implementarea cărții electronice de identitate, care este în dezbatere în Parlament de doi ani ar putea fi un pas imprtant pentru rezolvarea problemelor întâlnite de românii din Diaspora la reînoirea actelor de identitate” este concluzia mesei rotunde pe  care vicepreședintele Comisiei pentru politică externă, Senatorul USR Radu Mihail, a organizat-oîn data de 12 decembrie 2019  pe tema problemelor întâlnite în procesul de înnoire a actelor de identitate și pașapoartelor de către românii din Diaspora.

La acest eveniment au participat reprezentanți ai Direcției Generale de Pașapoarte, ai Direcției Generale de Evidență a Persoanelor, ai Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, precum și parlamentari, reprezentanți ai societății civile, și cetățeni interesați de subiect.

Dezbaterile au avut ca punct de plecare consultarea publică
pe care Senatorul USR Radu Mihail a lansat-o în data de 4 decembrie pentru a
afla problemele cu care se confruntă cetățenii. La consultare au participat 109
persoane care și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu timpul lung de
așteptare în consulate pentru pașapoarte și cozile de la ghișeele din țară
pentru cărțile de identitate, majoritatea pronunțându-se în favoarea unui
proces digitalizat, în care operațiunile necesare să se poată face pe internet.

Participanții la masa rotundă au discutat despre măsurile
legislative și executive care îmbunătățesc interacțiunea dintre cetățenii din
străinătate și stat: prelungirea programului de lucru pe timpul verii pentru
cărți de identitate și pașapoarte, interconectarea bazelor de date, platforma
www.econsulat.ro, etc. Au fost discutate și proiecte de viitor, cum ar fi
introducerea unei cărți de identitate speciale pentru cetățenii români care nu
domiciliază în țară, în special în contextul alegerilor parlamentare din 2020.

Radu Mihail, senator USR:  “USR sprijină orice inițiativă menită să îmbunătățească calitatea serviciilor pe care le oferă statul român. Este absolut necesar ca MAE, MAI și Parlamentul să lucreze împreună pentru informarea cetățenilor cu privire la pașapoartele CRDS. Nu în ultimul rând, este nevoie să creștem nivelul de conștientizare în legătură cu drepturile cetățenilor români care nu mai domiciliază în România - fapt pentru care o posibilă soluție este recunoașterea legală a pașapoartelor CRDS ca acte de identitate”.