Există numeroase prevederi legale privind importanța spațiilor verzi din interiorul localităților iar impactul lor asupra calității vieții este evident. Cu toate acestea, autoritățile ignoră rolul lor de a veghea la binele public și încurajează ”dezvoltarea imobiliară” ce face orașul de nelocuit.

Conform art. 71 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 114/2007, autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura din terenul intravilan o suprafață de spațiu verde de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013 (Media Bucureștiului este de 23 mp, sub norma legală). În plus față de norma europeană transpusă de Guvern, Organizația Mondială a sănătății recomanda chiar 50 mp/locuitor.

Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, vine cu prevederi specifice: art. 2 – Statul recunoaște dreptul fiecărei persoane fizice la un mediu sănătos, accesul liber pentru recreere în spațiile verzi proprietate publică, dreptul de a contribui la amenajarea spațiilor verzi, la crearea aliniamentelor de arbori și arbusti, în condițiile respectării prevederilor legale în vigoare. art. 18 (2) Autoritățile administrației publice centrale și locale prevăd în bugetele proprii fonduri pentru îndeplinirea obligațiilor privind spațiile verzi.

Potrivit raportului Comisiei Europene “Calitatea vieții în orașele europene 2015”, peste jumătate din cetățenii Bucureștiului sunt nemultumiți de calitatea transportului public, a serviciilor medicale, a facilităților pentru educație, de starea drumurilor și clădirilor. În același timp, 75% dintre locuitorii Capitalei sunt nemultumiți de calitatea aerului. Aerul curat, spațiile verzi și dezvoltarea durabilă sunt premisele unui oras sănătos.

Ca fapt divers, Planului Integrat pentru Calitatea Aerului (PICA), aprobat prin HCGMB nr. 325/14.06.2018, cuprinde măsuri precum:

• stimularea utilizării transportului nepoluant (biciclete, vehicule electrice/hibride, vehicule cu biocombustibil);
• stimularea înlocuirii combustibililor solizi pentru încălzirea rezidențială;
• conservarea, ameliorarea şi extinderea spațiilor verzi publice;
• extinderea suprafețelor de spații verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene;
• dar nu include statistici actualizate privind suprafețele verzi existente și câte hectare ar trebui amenajate ca atare pentru a îndeplini obligațiile legale.

Locuitorii sectorului 3 și toți bucureștenii vor parcuri, verdeață, arbori, locuri de joacă, oxigen. De aceea un parc nou, de 4 hectare, în sectorul 3, este mai mult decât necesar. Parcul propus este pe terenul din Calea Vitan 154-158, fiind încadrat ca spațiu verde în Planul Urbanistic General. Terenul propus pentru parc nu necesită expropriere sau răscumpărare, fiindcă el aparține deja Municipiului București. Totuși, primarul Robert Negoiță dorește să se ridice pe acest teren clădiri de 11 etaje (cu destinație birouri și locuințe). Adică mai multă aglomerație, mai multă poluare, mai mult zgomot, mai mult timp pierdut pentru cei care locuiesc în zonă.