Partidul Uniunea Salvați România va sesiza Curtea Constituțională cu privire la modificarea Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, prin care o comisie parlamentară va avea dreptul să interfereze cu o anchetă penală și să audieze magistrați.
PSD a inițiat modificarea Regulamentului pentru a permite înființarea comisiei comune de anchetă pentru alegerile din 2009. Oportunitatea acestei inițiative este cel puțin îndoielnică, având în vedere că efectele alegerilor prezidențiale din 2009 s-au consumat în totalitate încă din 2014, fiind în prezent ireversibile. Mai mult, Parlamentul nu are dreptul să desfășoare anchete penale și să pronunțe hotărâri de condamnare sau de achitare, prin urmare scopul comisiei parlamentare de anchetă nu poate fi altul decât exercitarea unor noi presiuni asupra Justiției și discreditarea conducătorilor unor instituții care au obținut rezultate aclamate pe plan internațional în procesul de combatere a corupției, prin convocarea acestor persoane la Parlament spre a fi interogați de comisia respectivă.
„Relevanța obiectului anchetei este una pur formală pentru inițiatorii proiectului, mult mai importantă fiind perspectiva intensei mediatizări a unor secvențe înfățișând-o pe Laura Codruța Kovesi venind la Parlament să dea cu subsemnata în legătură cu presupuse fapte de corupție pe care le-ar fi comis. Ideea transformării anchetatorului în anchetat îi surâde inclusiv fostului președinte Traian Băsescu, nimeni altul decât presupusul beneficiar și coordonator al întregii fraude electorale, care susține fără rezerve constituirea aceste comisii de anchetă, ceea ce spune foarte multe”, a declarat deputatul USR Silviu Dehelean, membru în Comisia juridică.
Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului prevedea că o anchetă parlamentară nu poate viza activitatea unor instituții sau persoane din puterea judecătorească, dar PSD a introdus o modificare potrivit căreia comisia de anchetă ar putea propune sesizarea organelor de urmărire penală în cazul refuzului nemotivat al funcționarilor publici de a răspunde solicitărilor acesteia, pentru a reclama săvârșirea infracțiunii de omisiune a sesizării prevăzute de art. 267 din Codul penal. Această modificare este neconstituțională deoarece reprezintă o consacrare legislativă de includere în sfera infracțiunii de omisiune a sesizării a refuzului nemotivat al funcționarilor publici de a răspunde solicitărilor comisiei parlamentare, iar aleșii nu au acest drept.
„Regulamentul Camerei Deputaţilor/Senatului nu poate cuprinde reguli de fond ce ţin de domeniul legilor, ci doar reguli de procedură pentru realizarea acestora. Aşadar, din moment ce Regulamentul Camerei Deputaţilor/Senatului este o hotărâre care reglementează organizarea internă şi proprie a Camerei, prevederile sale nu pot stabili drepturi şi obligaţii decât pentru deputaţi, precum şi pentru autorităţile, demnitarii şi funcţionarii publici, în funcţie de raporturile constituţionale pe care le au cu Camera/Senatul. Ca atare, prin Regulamentul Camerei Deputaţilor/Senatului nu se pot stabili drepturi şi obligaţii în sarcina unor subiecte de drept din afara Camerei Deputaţilor/Senatului”, a arătat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 474/2016.
Liderii coaliției de guvernare, Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, au hotărât constituirea unei comisii parlamentare comune de anchetă, sub pretextul declarațiilor incendiare ale jurnalistului Dan Andronic, care a sugerat că rezultatul alegerilor prezidențiale din 2009 ar fi fost fraudat prin intermediul circumscripției diaspora, cu concursul unor persoane publice foarte importante, printre care Procurorul-Șef al DNA Laura Codruța Kovesi (pe atunci Procuror General al României), Ambasadorul George Maior (pe atunci Director al SRI) și Florian Coldea (pe atunci Director Adjunct al SRI).
Un comunicat recent al Parchetului General, care a anunțat deschiderea unui dosar penal și demararea cercetării in rem a faptelor semnalate, a mai tăiat din elanul inițiatorilor și a condus la amânarea intempestivă a procedurii de înființare a acestei comisii. Drept fie spus, având în vedere că art. 74 din Regulamentul Camerei Deputaților interzice expres cercetarea de către parlamentari a unor fapte sau activități care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanțe de judecată, decizia Parchetului General nu ar fi trebuit doar să amâne, ci să blocheze definitiv constituirea comisiei.
Interdicția în cauză reprezintă o consacrare a principiului separării puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituție, obiectivul acesteia fiind acela de a nu permite comisiilor parlamentare de anchetă să se substituie în atribuțiile specifice instanțelor de judecată. Practic, se recunoaște autoritatea deplină a puterii judecătorești de a se pronunța asupra raporturilor juridice litigioase, considerându-se că dacă o anumită situație ajunge să facă obiectul unei cercetări în justiție, analizarea acesteia în paralel de către instituții ale celorlalte puteri nu se mai justifică și poate obstrucționa ancheta organelor competente, reprezentând un impediment în calea aflării adevărului.
Contrar susținerilor neavizate ale senatorului PSD Șerban Nicolae, Președintele Comisiei Juridice a Senatului, faptul că aceeași interdicție nu este prevăzută expres și în Regulamentul Senatului nu înseamnă că această cameră este exceptată de la respectarea principiului separației puterilor în stat și cu atât mai puțin că o comisie de anchetă comună ar putea să ignore art. 74 din Regulamentul Camerei Deputaților. Cât timp nici Senatului nu îi este permis în mod expres acest lucru, interdicția prevăzută pentru Camera Deputaților vine în completarea Regulamentului activităţilor comune ale celor două camere, conform art. 102 al acestuia. De altfel, chiar dacă am considera că senatorilor le-ar fi recunoscut dreptul de a desfășura anchete în paralel cu instanțele judecătorești, comisia comună tot nu ar putea fi constituită din simplul motiv că acest drept le este interzis fără echivoc deputaților.