Doctorul Adrian Wiener a depus în Senat o inițiativă legislativă privind limitarea conținutului de Acizi Grași Trans-Nesaturați (AGTN) în produsele alimentare destinate consumului uman. Prin măsurile pe care le propune parlamentarul arădean, se urmărește reducerea riscului de boli cardiovasculare și îmbunătățirea nivelului de sănătate a cetățenilor din România.
Acizii grași trans-nestaurați (AGTN) au ca principală sursă de proveniență uleiurile parțial hidrogenate folosite în industria alimentară. Aceste uleiuri se găsesc în principal în produsele alimentare procesate, contribuind la o textură și consistență mai dezirabilă a acestora, prezervarea proprietăților la încălziri repetate și prelungind timpul de valabilitate. Exemple de produse în care se regăsesc AGTN: popcorn pentru microunde, creme tartinabile, biscuiți, torturi prembalate, margarine, produse preparate termic prin prăjire, supe (inclusiv concentrate la plic), sosuri, cereale preambalate, napolitane, chipsuri, uleiuri vegetale solidificate tehnologic.
Cu toate că nu este popularizată informația, există un larg consens științific referitor la riscurile majore asupra sănătății publice generate de consumul în cantități mari de AGTN. Aportul caloric zilnic mai mare de 2% provenit din AGTN crește riscul de deces prin boală cardiovasculară cu 20-32%, mai mult decât orice alt macro-nutrient . De asemenea, AGTN cresc riscul de accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, neoplazii și boală Alzheimer. În 2010 se considera că doar AGTN alimentari sunt responsabili de 50.000 de decese anual în Europa. IHME (Insitute for Health Metrics and Evaluation), institut independent de măsurători în sănătate, estimează că pe locul 1 ca pondere a factorilor de risc pentru deces și dizabilitate în România se află riscul alimentar.
Chiar dacă nu există o obligație din partea U.E., un număr de țări au instituit deja legislație proprie care reglementează limita maximă de AGTN la nivelul de 2g/100g de grăsime (Danemarca în 2003, Elveția în 2008, Austria în 2009, Islanda în 2011, Ungaria în 2013 și Norvegia în 2014). Reglementarea acestor limite cade în responsabilitatea factorilor politici. Într-o țară ca România, unde cum s-a arătat mai sus nivelul de sănătate în rândul cetățenilor este în pericol, se impune luarea de urgență a unor măsuri.
Ce propune Wiener pentru îmbunătățirea nivelului de sănătate?
Legea înaintată de Adrian Wiener conține prevederi privind utilizarea uleiurilor și grăsimilor, inclusiv a emulsiilor cu grăsime ca fază continuă, care, fie singure, fie ca parte a produselor alimentare prelucrate, sunt destinate consumului uman. Conform prevederilor propuse, operatorii din sectorul alimentar ar fi obligaţi să păstreze conținutul de AGTN în produsele alimentare prelucrate sub nivelul de 2 grame la 100 de grame de ulei sau de grăsime, în produsele „libere de AGTN” sub nivelul de 0,5 grame la 100 de grame, precum și să eticheteze produsele alimentare care conțin acești acizi cu informaţii privind cantitățile de AGTN, exprimate în grame/100 de grame de ulei sau de grăsime individuală din produsul finit. Nerespectarea condițiilor ar atrage sancţiuni între 20.000 lei și 50.000 lei.
Senator USR Arad, Adrian Wiener: „Inițiativa va avea un impact major, semnificativ mai mare comparativ cu cel din țările UE, EFTA sau EEA care au implementat deja măsuri similare din mai multe motive. În primul rând, incidența și prevalența bolilor cardiovasculare și mai ales a bolii ischemice coronariene este la noi mult peste media europeană astfel că impactul va fi mult mai semnificativ. Apoi, prevenția cardiovasculară și medicina preventivă în general în România este mult mai scăzută decât în alte țări ale Uniunii (raportul EHCI /2016 privind clasificarea sistemelor de sănătate din Europa). Astfel că, în realitate, datorită incidenței bolii coronariene mai mari și cantității mai mari de AGTN consumate în Romania, măsura legislativă ar putea salva peste 2.000 de români anual. În esență asta înseamnă să faci politică responsabilă, îndreptată înspre protejarea cetățenilor. Am încredere că Societatea Română de Cardiologie va susține demersul. De asemenea sunt multe alte măsuri care trebuie luate și care depind de voința politică a decidentului. Imperativele de prevenție sunt multe în masura în care calitatea medicinei curative în România este scazută.”