Uniunea Salvați România a depus peste 150 de amendamente la proiectul de modificare a Legii 303 privind Statutul judecătorilor și procurorilor prin care să asigure independența magistraților. Amendamentele vor fi discutate, luni, în Comisia specială, înainte ca proiectul de lege să ajungă la votul final în plenul Senatului.
În opinia parlamentarilor USR, proiectul de lege modificat în Comisia specială, trebuie stabilească cu claritate limitele autorității ministrului Justiției asupra procurorilor. Ca urmare a modificării articolului 3 alin. (1), procurorii nu mai „se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legiii”, ci „își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea Ministerului Justiției”. Practic, procurorii devin subordonați politic lui Tudorel Toader.
Amendamentele propuse de USR stabilesc că „autoritatea ministrului Justiției se limitează la îndrumările privitoare la politica penală generală a statului, în conformitate cu programul de guvernare, și la măsurile adminstrative necesare bunei desfășurări a activității procurorilor. Ministrul Justiției nu poate interveni în activitatea specifică funcției de procuror”. De asemenea, „subordonarea ierarhică a parchetelor nu poate aduce atingere autonomiei procurorului. În raporturile sale cu autoritățile și instituțiile publice dinafara Ministerului Public, procurorul este independent”.
Uniunea Salvați România a mai propus amendamente pentru a asigura dreptul la liberă exprimare a magistraților, după ce în proiectul de modificare a Legii 303 a fost introdus un nou alineat la articolul 9 prin care „judecătorii şi procurorii sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă și executivă”. Practic, se instituie cenzura în rândul magistraților.
Amendamentele propuse de USR stabilesc că „nu constituie manifestare sau dezacord exprimarea unor critici punctuale asupra unor activități desfășurate sau măsuri adoptate de către celelalte puteri ale statului”. Mai mult „judecătorii şi procurorii îşi pot exprima public opinia privind exercitarea dreptului la replică în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa lor”.
„Ungaria este probabil modelul de democrației al domnilor Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, de aceea în motivația amendamentelor USR am prezentat cauza Baka contra Ungariei, în care CEDO a stabilit încălcarea dreptului la liberă exprimare a Președintelui Curții Supreme a Ungariei, considerând că acesta a fost destituit din funcție din cauza criticilor vehemente exprimate asupra proiectelor de modificare a legilor justiției din Ungaria. Curtea a reținut că deși chestiunea supusă dezbaterii avea implicații politice, acest lucru nu era suficient pentru a împiedica judecătorul din a face declarații. Nu doar că avea dreptul, ci constituia o datorie a Președintelui Consiliului Național al Justiției de a-și expune părerea asupra reformelor legislative care afectau justiția”, a explicat senatorul USR George Dircă, membru în Comisia specială.
De asemenea, parlamentarii USR au depus amendamente pentru a evita controlul magistraților de către comisiile parlamentare care sunt formate din oameni politici. Textul inițial al legii care prevedea că doar „CSAT poate verifica dacă un magistrat a colaborat cu vreun serviciu de informații” a fost completat cu „verificarea se face de către CSAT și Comisiile speciale parlamentare pentru controlul serviciilor de informații”, inclusiv din oficiu. Practic, aceste comisii controlate de PSD-ALDE pot ancheta și elimina magistrați din sistemul judiciar.
Amendamentele USR susțin că această atribuție trebuie să revină doar CSAT-ului pentru a nu încălca separația puterilor în stat. Aspectele care țin de cariera magistraților nu ar trebui să fie la îndemâna altei puteri politice, așa cum nici magistrații nu pot să demită parlamentari sau miniștri.
USR propune și eliminarea alineatului care „prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informațiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele și orice alte acte emise ori co-semnate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării sau de un serviciu de informații care privește sau are legătură cu justiția este informație de interes public”. Această prevedere, formulată vag, poate pune în pericol securitatea națională, prin desecretizarea unor documente emise/semnate de CSAT și serviciile secrete.
Uniunea Salvați România a depus amendamente și pentru restabili dreptul președintelui de a refuza motivat numirea în funcții de procurori și judecători. Atribuţiile preşedintelui au fost golite de conţinut şi importanţă prin proiectul de modificare a Legii 303 deoarece președintele nu mai are drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecătorilor şi procurorilor.
Parlamentarii USR au mai depus o serie de amendamente prin care să elimine segregarea Consiliului Superior al Magistraturii în secția de procurori și secția de judecători. Coaliția PSD-ALDE a eliminat majoritatea atribuțiilor plenului CSM, care va deveni o structură cu rol decorativ, în favoarea secțiilor pentru judecători și respectiv procurori, care pot și vor fi controlate politic mult mai ușor, deoarece au mai puțini membri. În opinia USR, nu există nicio justificare pentru a separa cariera judecătorului de cea a procurorului, de aceea a propus eliminarea articolului din lege.
Amendamentele USR vizează și eliminarea articolului nou introdus în Legea 303 prin care „judecătorii şi procurorii trebuie atât să fie, cât şi să apară, ca fiind independenţi unii de ceilalţi”. Exprimarea este vagă și poate să genereze interpretări abuzive, deși inițiatorul a explicat că se referă la modul în care sunt așezați în sala de judecată procurorii și judecătorii, astfel încât să nu fie la aceeași înălțime. Practic, un simplu salut între procuror și judecător poate fi o încălcare a legii.
