Cheltuieli ascunse ale bugetului: cu cât vor crește în 2019 salariile preoților, dacă s-au dublat în cinci ani banii alocați de stat?

Cheltuieli ascunse ale bugetului: cu cât vor crește în 2019 salariile preoților, dacă s-au dublat în cinci ani banii alocați de stat?

Pe tema construirii cu întârziere a bugetului pentru anul 2019, senatorul USR Iași Dan Lungu atrage atenția asupra cheltuielilor nevăzute care umflă acest buget și care nu au fost de mult în dezbatere publică: salarizarea personalului de cult din România. Conform răspunsului la o interpelare adresată Ministerului Finanțelor în 2018, statul român cheltuiește actualmente aproape dublu cu salarizarea personalului de cult din România față de anul 2013. Conform răspunsului oferit de Ministerul Finanțelor, contribuția statului la salarizarea personalului de cult a fost de 261 milioane de lei în 2013 și de 475,7 milioane în 2017.

Însă acestea sunt doar sumele acordate exclusiv pentru salarii. An de an, statul crește alocările oferite pentru renovări și consolidări de lăcașe de cult sau alte activități, prin creșterea bugetului Secretariatului de Stat pentru Culte. Dacă acesta era de aproximativ 487 de milioane de lei în 2016, un an mai târziu, în 2017, a primit o infuzie de aproape 100 de milioane, ajungând la 575,2 milioane de lei, o creștere similară remarcându-se doar la nivelul anilor 2013-2014. 86% din acest buget este menit contribuției la salarizarea personalului clerical și nonclerical, în timp ce doar 12,53% merg către repararea și construirea lăcașurilor de cult.

„Nu critic mecanismul în sine, pentru că nu am inovat nimic ca stat când am decis să susținem de la buget salariile preoților sau diferite investiții. Dar mi-ar plăcea mai multă expunere publică și mai multe discuții, fiindcă am impresia că se procedează cu fereală când e vorba de finanțarea sectorului religios. Dăm peste 100 de milioane de euro pentru salarii. Sunt destui bani publici de care beneficiază Biserica Ortodoxă din partea statului – toate cultele, de fapt – fără să avem un tablou general clar al finanțărilor și oportunităților. De pildă, finanțările din cultură sunt mult mai dezbătute. Cu tot binele pe care-l aduc biserica și clerul societății pe partea socială, de ajutorare și consiliere, pe atât mult rău fac prin lipsa fiscalizării activității preotului de rând, iar cazurile cu abuzurile care ajung în media, uneori înspăimântătoare, sunt doar vârful unui iceberg care nu iese niciodată din sistem”, a declarat senatorul ieșean Dan Lungu.

Senatorul USR Dan Lungu trage însă un semnal de alarmă legat de bugetul de anul acesta, ce nu a fost făcut încă public, fiindcă Legea 157/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice specifică faptul că salariile oferite de stat pentru personalul clerical sunt echivalente cu cele ale cadrelor didactice din învățământul preuniversitar de stat. Iar cum în ultimul an, pentru care nu avem cifre eliberate de Ministerul Finanțelor, salariile profesorilor au crescut exponențial, alocarea pentru finanțarea salariilor personalului clerical va mai beneficia de o infuzie majoră din bugetul de stat.

„În anul 2017, spre exemplu, s-au plătit circa 70 de milioane de lei de la bugetul de stat pentru reabilitarea diferitelor biserici, monumente istorice, lăcașe de cult, dar s-au oferit 35 de milioane de lei pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Mergem cu toții prin țară și vedem biserici vechi, care arată o profundă tradiție ortodoxă a românilor, ce stau să se prăbușească, pe când alte țări le transformă în obiective turistice de circuit național. Nu poți să nu te întrebi, totuși, de ce nu există o consultare publică pe subiectele acestea. Ar apropia și Biserica mai mult de societate și ar lăsa și mai puțin impresia de lucru făcut pe ascuns”, a mai precizat Dan Lungu.

Conform unor rapoarte ale Secretariatului de stat pentru culte, existau circa 16,500 de angajați ai cultelor religioase la nivelul anului 2017 pentru care statul contribuia de la bugetul de stat, în condițiile în care preoții care activează în alte structuri (spitale, armată, școli etc.) sunt plătiți din bugetul instituțiilor respective. Statul nu plătește integral aceste salarii. La nivelul anului 2017, erau 92 de posturi de șefi de culte, arhierei, asimilate funcțiilor de demnitate publică, care primeau lunar o indemnizație fixă cuprinsă între 13.050 și 16.675 de lei, sume care știm că au crescut în urma creșterii salariilor demnitarilor. Contribuția statului la salarizarea personalului de cult reprezintă 65% din salariile pentru majoritatea posturilor și 80% pentru unitățile de cult cu venituri mici, care sunt cam 30% din total. Mai sunt 1.300 de posturi pentru care statul plătește salarizarea integral, pentru toate funcțiile de conducere care nu sunt asimilate celor de demnitate publică.

Răspunsul la interpelare poate fi consultat aici:

https://www.senat.ro/PDFIntrebari/B%2012%2011%20LUNGU%20D%202147%20B%20.pdf