Agricultura românească are o structură atipică pentru o țară europeană: cu câteva mii de ferme foarte mari și câteva milioane de gospodării țărănești foarte mic. România trebuie să adopte ca obiectiv strategic dezvoltarea segmentului de ferme mijlocii, care pot rezista pe piață și ridica satul românesc, prin dezvoltarea clasei de mijloc la sate. Politicile statului român nu încurajează acest segment.
Pandemia COVID-19 a agravat problema, lovind cel mai dur exact agricultorii de mijloc dependenți de vânzările în piețe. A revelat odată în plus nevoia unei mai bune organizari a lanțului de aprovizionare, mai ales în sectoarele cu înaltă valoare adăugată – legume, fructe, lapte, miere.
Obiectivul ”clasa de mijloc la sate” a fost asumat de USR încă din programul politic din 2016, având ca măsură adiacentă și instrumentul Grupurilor Locale de Acțiune (https://www.usr.ro/10-prioritati/#satul-romanesc). Platforma electorală a Alianței USR – PLUS de la alegerile europarlamentare include de asemenea acțiuni la nivel european pentru creșterea finanțării acestui instrument din fonduri europene.
Problema cea mai mare a agricultorilor mijlocii din România este accesul la piețele din orașe (dominate de supermarketuri, unde este nevoie de cantități constante și la standardizate). Pentru a putea vinde acolo, agricultorii mijlocii au nevoie să se asocieze. Adiacent, asociațiile pot gestiona centre de colectare cu asistență integrată – food hub. Un food hub nu este doar un depozit, este un centru care furniează de la ambalare la marketing, distribuție, etc.
Acestea sunt cele două obiective la care se angajează USR: politici publice care să dezvolte rapid și masiv asocierile și food hubs, extinzând în politici naționale experiențe pilot care au funcționat, dezvoltate de mediul privat.
Gradul de asociere a fermierilor rămâne mic comparativ cu media europeană, iar foarte multe funcționează doar pe hârtie, fiind construite artificial, pentru că s-au creat asemenea stimulente prin scheme de fonduri europene prost concepute. În 2018, la ONRC erau înregistrate 1425 cooperative agricole, conform Legii 566/2004. Dintre acestea, doar 621 erau active (depuseseră bilanț) și doar 230 aveau o cifră de afaceri peste 1000 Euro.
În același timp, în ultimii ani s-au dezvoltat modele funcționale de asociativitate pentru fermele mici și mijlocii funcționale: cooperativele și food hub-urile – centre de colectare, prelucrare, conservare și distribuție a produselor locale, care oferă și asistență tehnică micilor fermieri cu care lucrează în alte aspecte vitale ale afacerii lor – marketing, managementul exploatației, obținerea de certificări etc.
Din 2017, în România se desfășoară un program pilot de succes prin care au fost construite cinci astfel de food hub-uri în cinci zone ale țării. Lecțiile despre constituire, funcționare, capitalizare sunt importante și trebuie preluate în gândirea unei scheme dedicate din fonduri europene.
Asociațiile și food hub-urile, pentru a funcționa pe bune, au nevoie de capital de încredere (organizare comunitară) și capital de start, exact ce trebuie să aducă intervenția publică – precedentele tentative de stimulare cu fonduri europene au eșuat pentru că interveneau prea târziu, după intrarea pe piață. De asemenea, Grupurile de Acțiune Locală trebuie să capete punctaje suplimentare în strategiile de dezvoltare locală pentru acțiuni de acest tip (un început a fost făcut în 2016, trebuie continuat și mprit punctajul și mai mult în ponderea alocării banilor gestionați de GAL-uri).