DNA-ul Pădurilor și Mediului

Investigațiile jurnalistice, studii și rapoarte ale unor instituții oficiale și independente, reacțiile Comisiei Europene și multiplele situații de infringement în care este implicată România vorbesc despre distrugeri de mediu uriașe și un fenomen considerabil de infracționalitate care nu se reflectă în numărul de dosare ajunse în instanță. Practic, volumul de lemn recoltat fără acte din păduri s-a dublat între 2014 și 2018, dar numărul dosarelor penale legate de infracțiuni la regimul silvic trimise în instanță s-a redus între 2016 și 2019 cu aproape 50%. 

• Tăierile ilegale de păduri – Cifrele din Inventarul Forestier Național (ciclurile 1 și 2) ne arată dispariția unui volum de lemn de 8,8 milioane mc/an în 2014, cifră care se dublează în 2018, ajungând la 20 milioane mc/an peste volumul de lemn recoltat cu acte;
• Calitatea aerului  – În România peste 25.000 de persoane își pierd anual viața în urma afecțiunilor generate de poluarea aerului. Trei mari orașe din România se află în situație de infringement pentru poluarea cu micro-particule – România a fost recent condamnată la Curtea Europeană de Justiție pentru poluare sistematică cu PM10 și lipsa oricăror măsuri de remediere a situației
• Managementul deșeurilor  – Gunoiul reprezintă o afacere profitabilă. În România ea aduce însă profit unor grupuri infracționale, perfect servite de corupția și aplicarea laxă a legislației. În România intră ilegal deșeuri pentru depozitare și incinerare, din 32 de SMID-uri sunt funcționare 2, un depozit de deșeuri este construit în vârf de munte iar închiderea gropile neconforme ajung să se facă din bugetele locale.
• Impactul de mediu – orice tip de activitate umană are un impact asupra mediului iar cele industriale sunt cele mai toxice:  Industria minieră, mine în producție dar și mine închise, care poluează de zeci de ani solul și pânza freatică, fostele fabrici comuniste și platforme industriale dezafectate. Pentru fiecare dintre obiectivele mari care necesită ecologizare s-au găsit oameni de afaceri care să le cumpere doar pentru banii europeni ce puteau fi accesați astfel.

Am constatat că pentru impactul asupra mediului, pentru dezastre ecologice, legislația penală existentă este ineficientă în rezolvarea problemelor și în pedepsirea vinovaților.

Înființarea unei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu – instituție cu independență financiară și autonomie structurală care să preia competența soluționării tuturor infracțiunilor de mediu prevăzute în Codul Penal și în legislația specifică fiecărui domeniu cu impact asupra mediului.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM), o structură creată pe modelul DNA și DIICOT, va funcționa cu personal specializat pe cercetarea penală în domeniul mediului și cu specialiști pe tehnică de mediu. Specializarea personalului se va face urmărind exemplele pozitive ale altor state europene și nu numai.  DIIM va primi resurse adecvate și va putea colabora cu procurori și polițiști judiciari.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și de Garda de Mediu vor oferi DIIM date și informații despre orice situație care probează o infracțiune de mediu. 

DIIM va soluționa toate dosarele care privesc impactul de mediu generat de persoane fizice și juridice, în special, dar fără a se limita la, domeniul silvic, calitatea aerului, apei și solului, deșeuri, minerit și procese industriale.

Infracțiunile de mediu vor fi soluționate de procurori specializați pe astfel de probleme, cu concursul agenților judiciari detașați, pe baza studiilor efectuate de specialiști tehnici pe probleme de mediu, interni. DIIM va soluționa cazurile prezentate, cu celeritate și precizie, lucrând continuu pentru identificarea și dezmembrarea rețelelor de corupție ce acționează în domeniul său de activitate, propunându-și să descurajeze orice fapte viitoare. 

DIIM va prezenta anual un raport asupra activității sale, raport care va fi prezentat Parlamentului de către Ministrul Justiției.

DIIM va analiza problemele de impact de mediu așa cu rezultă ele din cazurile primite și va propune modificări legislative în domeniu. 

Estimare a impactului bugetar: 

România pierde anual echivalentul unui miliard de euro doar din cantitățile de lemn ce dispar din pădurile țării. Din perspectiva domeniilor în care ne aflăm în infringement, riscăm să plătim penalități de până la 200.000 EUR/zi, pentru fiecare dintre cele 14 dosare active împotriva României (gropile de gunoi, calitatea aerului, microhidrocentrale etc.)
Costurile economice, sociale și de sănătate al infracțiunilor de mediu, în ansamblul lor, este unul uriaș. 

Din perspectiva necesarului de resurse umane, ne dorim ca  un număr cât mai mare de angajați ai DIIM să fie transferați din structuri deja existente. 

Sursa de finanțare:

Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale DIIM se asigură integral de la bugetul de stat, fondurile destinate fiind evidențiate în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Instituția responsabilă – Ministere, agenții, autorități:

Ministerul Justiției
MAI, Poliția Română
Ministerul Apelor și Pădurilor
Garda de Mediu

https://www.usr.ro/2020/05/04/proiectul-usr-de-infiintare-a-unei-structuri-speciale-pentru-combaterea-infractiunilor-de-mediu-recomandat-de-consiliul-uniunii-europene/

https://www.usr.ro/2020/05/06/dna-ul-padurilor-aviz-favorabil-in-comisia-pentru-agricultura-si-silvicultura-si-in-comisia-pentru-aparare/

Din datele cerute Ministerului de Finanțe cu privire la infracțiunile silvice care au intrat pe rolul instanțelor în perioada 2014-2019 am aflat că:

în anul 2014 – 539 dosare
în anul 2015 – 544 dosare
în anul 2016 – 635 dosare
în anul 2017 – 629 dosare
în anul 2018 – 458 dosare
în anul 2019 – 371 dosare

Datele privind dosarele intrate pe rol în aceeași perioadă pentru infracțiuni de mediu în aceeași perioadă:

în anul 2014 – 0 dosare
în anul 2015 – 0 dosare
în anul 2016 – 0 dosare
în anul 2017 – 0 dosare
în anul 2018 – 0 dosare
în anul 2019 – 0 dosare