România este în risc de infringement pentru necolectarea datelor de monitorizare a calității aerului, au anunțat astăzi, în Comisia pentru mediu a Camerei Deputaților, reprezentanții Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM).
Președintele ANPM, Laurențiu Păștinaru, a fost chemat în Parlament, la solicitarea USR, pentru a prezenta modul de funcționare a stațiilor de monitorizare a calității aerului, în contextul sesizărilor repetate apărute în spațiul public care atrăgeau atenția că multe dintre acestea nu funcționează.
Președintele ANPM nu a reușit să răspundă în mod convingător întrebărilor care i-au fost puse pe această temă și a arătat că instituția pe care o conduce nu are atribuții de mentenanță în cazul stațiilor de monitorizare a calității aerului. Aceste atribuții sunt în prezent la Ministerul Mediului, care trebuie să modifice de urgență legislația, pentru ca ANPM să aibă toate atribuțiile necesare în cazul măsurării calității aerului în România.
„Poluarea aerului ne costă amenzi uriașe la nivel european prin proceduri de infringement și, mai important decât orice, ne omoară cu zile. 29.000 de români mor anual prematur din cauza poluării aerului. Este clar că astăzi sistemul nu funcționează. Din peste 180 de stații, doar aproximativ 40 colectau date complete acum două săptămâni. Este un eșec. Astăzi, reprezentanții ANPM au spus că doresc să primească și atribuții cu privire la mentenanța stațiilor de colectare a calității aerului, dar și bugetele necesare. Vom face toate demersurile necesare ca acest lucru să se întâmple pentru a nu ne mai afla pe viitor în situația în care românii să nu știe dacă respiră un aer otrăvit sau curat”, a declarat deputata USR Diana Buzoianu, vicepreședinta Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic a Camerei Deputaților.
Problemele legate de monitorizarea calității aerului au apărut din cauza nesemnării contractelor de mentenanță pentru stațiile de monitorizare, deși data de expirare a acestora era cunoscută la nivelul Ministerului Mediului.
„De ce am avut nevoie de 2 ani de zile pentru semnarea unor contracte de mentenanță pentru stațiile de monitorizare a calității aerului, contracte despre care se știa când urmează să expire. Se știa că de la sfârșitul anului 2021 nu mai existau contracte de mentenanță semnate pentru stațiile de monitorizare. La nivelul Bucureștiului de exemplu, nu se mai colectau date din noiembrie 2021 prin acele stații. Cineva trebuie să răspundă pentru că în tot acest timp noi nu am știut ce fel de aer respirăm, pentru că nu au fost colectate date cu privire la calitatea aerului”, a conchis Diana Buzoianu.
