Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a ajuns să se laude cu lucruri mărunte și să își asume investițiile private din piață și creșterea numărului de prosumatori ca fiind realizări personale.
Ministerul Energiei a transmis într-un comunicat informații despre capacitățile noi instalate, de 624 MW, care ar fi „de zece ori mai mult decât în 2022”. Dar, capacitățile instalate în piață au fost la un nivel ridicol, așa cum a arătat și Curtea de Conturi într-un raport recent. Mai mult decât atât, capacitățile instalate de prosumatori în 2023 sunt la nivel aproape dublu (aproximativ 1.000 MW) față de cele realizate de investitori privați din piață, ceea ce arată că investițiile private serioase în sectorul regenerabilelor (eolian, solar, biomasă) sunt încă blocate. Mai exact, Ministerul Energiei birocratizează excesiv astfel de investiții și nu accesează miliardele de euro din bani europeni.
Numai prin PNRR România își propusese să instaleze 950 MW până la mijlocul lui 2024. Toată această capacitate este în prezent în pericol deoarece la finalul anului trecut încă se semnau contractele de finanțare. Termenul prevăzut în PNRR va fi ratat și asta va afecta dezvoltarea noilor capacități de producție în România.
„I-am transmis domnului Burduja la audierile din decembrie 2023, în Parlament, să iasă din mentalitatea socialistă și să vină cu o viziune de piață pentru sectorul energetic. Este trist că persistă în aceleași greșeli ca și predecesorii săi. Există numeroase piedici birocratice și politice la nivelul instituțiilor statului care nu sunt rezolvate: de la obținerea de avize până la utilizarea terenurilor pentru noi investiții și inexistența, la nivelul statului, a unui “one-stop-shop” dedicat investitorilor, de la plafonarea artificială a prețului până în 2025 care nu stimulează investitorii până la risipa din bani publici generată de această schemă de plafonare, de la blocajele privind fondurile europene până la acordarea banilor din Fondul de Modernizare preferențial, doar pentru companiile de stat. Apropo, nu l-am văzut pe domnul Burduja să se laude cu realizările din companiile de stat, multe dintre ele aflate pe piețe de tip monopol sau duopol. Ce se mai aude cu mult amânata finalizare a centralei de la Iernut? Dar cu întârzierile de la CE Oltenia? Îl interesează pe domnul ministru ce se întâmplă în aceste companii de stat mult prea căpușate?”, afirmă Cristina Prună, vicepreședintă a Comisiei pentru industrii și servicii.
În aceste condiții, țintele asumate de stat în ceea ce privește energia regenerabilă până în 2030 nu par să aibă sens: 8.000 MW instalați numai în energie fotovoltaică, spunea Klaus Iohannis în decembrie, 15.000 MW instalați în energie eoliană și solară spunea șeful Transelectrica anul trecut.
„Investițiile în capacități noi de producție înseamnă facturi corecte la energie pentru consumatori dar și oportunitate de dezvoltare economică extraordinară pentru România. Industria românească nu se poate moderniza fără prețuri la energie care să îi permită să fie competitivă. Mai mult, trebuie să ne uităm la cum să atragem lanțuri de aprovizionare și industria din jurul regenerabilelor în țara noastră (de la producție de panouri fotovoltaice, baterii sau eoline). Dar pentru asta este nevoie de stabilitate, reducerea birocrației și viziune în ceea ce privește folosirea miliardelor de euro disponibile din fondurile europene”, a conchis deputata USR Cristina Prună.
