România are de acum o lege pentru energia eoliană offshore. Este un lucru bun, dar nu suficient, pentru că majoritatea parlamentară s-a opus să introducem în lege prevederi prin care să eliminăm riscul ca perimetrele să fie concesionate, dar proiectele să nu vadă niciodată lumina zilei. Mai mult, fiecare dintre noi putea să câștige în baza resurselor naturale pe care le deținem. Majoritatea PSD-PNL a refuzat, astăzi, la votul pe legea privind energia eoliană offshore, ca românii să aibă pensii mai mari. Deputata USR Cristina Prună a propus, după modelul norvegian, ca 80% din banii obținuți de statul român din exploatarea resurselor eoliene offshore ale României să fie direcționați către pensiile tuturor românilor, prin intermediul fondurilor de pensii administrate privat.
Unul dintre amendamente viza introducerea unor măsuri de siguranță ca proiectele să nu fie blocate de firme de apartament care ar putea primi concesiunea. Concret, USR a propus ca potențialii investitori care primesc concesiunea să demonstreze capacitate tehnică și financiară în domeniul energiei regenerabile, adică să fi dezvoltat, construit și operat proiecte energetice de minimum 100 MW.
„Proiectul de lege votat astăzi este despre România și despre dezvoltarea economică a țării și despre proiecte energetice mari la Marea Neagră. Am lucrat trei ani, transpartinic, la un proiect de lege privind eolianul offshore. Am avut consultări cu societatea civilă, cu investitori potențiali, cu reprezentanții instituțiilor statului, am fost să vedem îndeaproape cum este în alte țări europene și, în final, a rezultat un proiect foarte bun. Astăzi, Guvernul a venit cu alt proiect, e bine totuși că în final vom avea un cadru de reglementare. Vorbim însă de proiecte de miliarde de euro în Marea Neagră și trebuie să ne asigurăm că nu primește concesiunea o firmă de apartament care, ulterior, o cesionează parțial sau integral și, la final, ne trezim că nu mai avem eoliene la Marea Neagră”, arată Cristina Prună, vicepreședintă a Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților.
„Un alt amendament respins se referea la pensiile românilor. Asta, deși știm cu toții că avem o problemă în România și că în 2035 un angajat va susține pensiile a 2,5 pensionari. Dacă ar fi fost acceptat amendamentul meu, fiecare român ar fi beneficiat de pe urma resurselor naturale ale țării”, declară deputata USR Cristina Prună.
Concret, amendamentul USR prevedea ca 80% din banii obținuți din redevențe, în loc să se ducă spre bugetul de stat, de unde să fie împărțiți discreționar de vreun premier preocupat doar de privilegii și sinecuri, să fie împărțiți tuturor cetățenilor români, astfel:
– Pentru persoanele aflate la pensie, care nu sunt participante la un fond de pensii administrat privat, sumele să fie distribuite în conturi nou create la aceste fonduri, iar pensionarii să poată în orice moment să retragă sumele primite;
– Pentru angajații participanți la un fond de pensii administrat privat, sumele să fie distribuite sub formă de contribuții la aceste fonduri;
– Pentru angajații care nu sunt participanți la un fond de pensii administrat privat, sumele să fie distribuite în conturi nou create la aceste fonduri.
Nevoia de a le asigura românilor pensii decente în viitor este subliniată și de deficitul de 15 miliarde de lei estimat în 2024 la bugetul de pensii, deficit care crește de la an la an. În plus, fondurile de pensii administrate privat vor putea asigura investițiile atât de necesare în industria energetică a României, astfel încât să creștem capacitatea de producție a țării.
PSD și PNL au refuzat, însă, să voteze pentru ca românii să aibă pensii mai mari. Cum au refuzat și alte amendamente care ar fi îmbunătățit Legea energiei eoliene offshore, doar pentru că au fost formulate de USR.
Adoptarea Legii energiei eoliene offshore este jalon PNRR și avea termen 30 iunie 2023.
Conform unui raport al Băncii Mondiale, România poate dezvolta parcuri eoliene offshore cu un potențial de peste 70 de GW, adică de 4 ori mai mult decât are România instalate capacități de producție de energie în prezent. Valorificarea acestui potențial ar consolida securitatea energetică a României, cu certe beneficii economice și sociale, cum ar fi dezvoltarea unei industrii pe orizontală a eolianului offshore și crearea de locuri de muncă.
