Proiectele USR

Asigurarea unor servicii adecvate de transport public regulat interurban și metropolitan este esențială pentru o dezvoltare sustenabilă a comunităților locale. În general, în abordarea subiectului, se pune accent pe călători și autoritățile locale. Nu trebuie să uităm însă de angajații din domeniu, răspândiți geografic în toate județele țării dar care se supun, de multe ori, unor reguli neunitare. Conform datelor comunicate de Societatea de Transport București (STB), în 2019, doar această organizație avea un număr de peste 11.000 de angajați.

Siguranța călătorilor depinde de starea fizică și psihică a șoferilor. Aceștie sunt predispuși unor afecțiuni neurologice, suprasolicitarea psihică și vizuală cauzată de condițiile de trafic și un program prelungit de lucru, riscuri metabolice generate de un program neregulat de masă, condiții precare de igienă, riscuri pulmonare legate de inhalarea unor particule nocive.

Spre deosebire de conducătorii de tir și autocare, sau de personalul feroviar, acești angajați nu beneficiază de protecție specifică. Există deja în România profesii pentru care s-a adoptat deja un statut specific sau pentru care un astfel de document legislativ se află în circuitul parlamentar. Amintesc aici:

• Statutul personalului didactic (Legea nr. 128/1997)
• Statutul asistentului social (Legea nr. 466/ 2004)
• Statutul personalului silvic (Legea nr. 427/2001).

Statutele nu sunt legi despre pensii speciale! Ele sunt pachete legislative ce conțin definiții, drepturi și obligații „adaptate condițiilor specifice de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu și riscurilor dintr-o anumită meserie”, ținând cont de existența și combaterea factorilor care pot afectat viața și integritatea fizica și psihică a angajaților, dar și a beneficiarilor respectivei meserii. Din punctul de vedere al condițiilor de muncă, documentul prevede obligativitatea ca măsurile ce vor fi adoptate în baza prezentei legi „să vizeze mai întâi ameliorarea reală a condițiilor de muncă și numai dacă acest lucru nu este posibil, la un moment dat, se procedează la compensări bănești sau de altă natură.” În ceea ce privește pensionarea anticipată, art. 37 prevede că pensionarea la cerere se realizează doar în condițiile stagiului minim de cotizare și la vârsta standard de pensionare prevăzută în Legea 263/2010. Doar în condițiile îndeplinirii stagiului complet de cotizare angajatul are dreptul la reducerea vârstei standard de pensionare fără aplicarea procentului de diminuare a cuantumului pensiei stabilit de lege și doar după minimum 20, 25 sau 30 de ani de muncă ca șofer de transport în comun. Astfel de prevederi există și în cazul altor state UE, cu privire la diverse profesii.

Proiectul s-a născut în urma unor dezbateri organizate alături de alți colegi parlamentari, la care au participat 50 de reprezentanți ai sindicatelor din Argeș, Brașov, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Iași, Mehedinți, Neamț, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vrancea, Vaslui precum și reprezentanți ai Blocului Național Sindical. Dintre aceștia amintim membrii Federațieiei Transloc, Sindicatul Transport Public Vaslui, Sindicatul Liber 2015 RAT Brașov, Sindicatul Profesional al Transportatorilor din Constanta, Sindicatul Trasnloc RAT Craiova, Sindicatul Liber Dreptatea Focșani, Sindicatul Dumbrava Transport Public Local Sibiu, Sindicatul Liber Independent Publitrans 2000 Pitești, Sindicatul Autobuzul Suceava, Sindicatul Liber al Transportatorilor Profesioniști Ploiești, Sindicatul angajatilor Transurb Galați, Sindicatul Liber din cadrul Transloc SA Tg. Jiu. Din păcate, reprezentanții guvernului de la acea dată au refuzat dialogul.

Proiectul poate fi îmbunătățit prin depunerea de amendamente în comisiile de raport din Camera Deputaților. În cazul în care doriți să contribuiți la acest proiect, puteți să transmiteți sugestiile dumneavoastră pe adresa dan.ră[email protected] pentru a fi transmise colegilor din fiecare comisiei.

Inițiator: Dan Rădulescu

Constatând faptul că la nivel legislativ, combaterea poluării industriale de orice formă este efectuată prin sancțiuni și nu prin stimulente și dorind încurajarea agenților economici de a-și retehnologiza fluxurile de producție prin achiziția unor echipamente prietenoase cu mediul, am propus stimulente fiscale pentru firmele care doresc să facă investiții în echipamente BAT (best available technology, conform Legii 278/2013 privind emisiile industriale).

Deducerile fiscale și amortizarea accelerată în cazul investițiilor în echipamente pentru reducerea poluării pot duce la îmbunătățirea capacității de producție a agenților economici, economie de resurse precum apă sau electricitate, creșterea calității produselor, scăderea numărului de accidente de mediu.

Adoptarea propunerii ar fi un semnal din partea legislativului că România este pregătită să facă pași importanți spre o economie sustenabilă și circulară, apărând dreptul cetățneilor săi la un mediu sănătos și sprijinind agenții economici să ia cele mai bune decizii atât pentru activitatea proprie cât și pentru comunitățile în mijlocul cărora își desfășoară activitatea.

Inițiator: Dan Rădulescu

Propunerea de lege prevede sancțiuni suplimentare în cazul poluatorilor recidiviști, cu atât mai mult cu cât amenzile nu sunt corelate cu cifra de afaceri iar realitatea arată că ele nu determină întotdeauna măsuri de protecție a sănătății cetățenilor și a dreptului nostru constituțional la un mediu sănătos.

Inițiativa prevede ca, în cazul savârșirii într-o perioadă de 12 luni calendaristice a 3 contravenții din anumite categorii, sancționate deja cu o sumă de peste 50.000 de lei, să se aplice sancțiunea suplimentară de suspendare a activității pâna la certificarea implementării unor măsuri care asigură reducerea concentrației emisiilor poluante în aerul încunjurător.

Se încadrează acestui regim companiile care:

• nu au luat măsuri urgente şi eficiente de reducere a emisiilor de poluanţi în aer la declanşarea de către autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului a planului de acţiune pe termen scurt
• au utilizat echipamente mobile care nu se incadrează în limitele de emisie stabilite
• nu au fost supuse inspecţiilor tehnice
• nu au informat autorităţile competente în cazul depăşirii valorilor-limită de emisie
• nu au respectat prevederile referitoare la protecţia atmosferei din acordul şi/sau autorizaţia de mediu/autorizaţia integrată de mediu.

Inițiator: Dan Rădulescu

Proiectul de lege completează lista principalilor poluanti ai apei menționați în Legea Protecţiei Mediului (137/1995) adăugând trei substanțe care pot afecta ecosistemul și sănătatea umană:

• acidul cianhidric
• hidrogenul sulfurat
• butadiena.

Deși acestea se prezintă în general sub formă de gaz, ele pot fi prezente și în apă, de unde trec în circuitul apă-aer-sol. Alături de cadre didactice de la Universitatea din Iași, am explicat importanța măsurării, a raportări și a combaterii poluării cu aceste substanțe.

Acidului cianhidric (HCN) este un compus foarte toxic, cu potențial de otrăvire pe toate căile: absorbție prin piele a lichidului, inhalare de vapori, ingerare. În apele de suprafață, subterane, precum și în apa potabilă, acesta poate exista în anumite condiții de pH și de temperatură, ca urmare a unor contaminări determinate pe căi naturale sau rezultate din activități antropice (industriale, de ardere a unor deșeuri, etc). Abordarea greșită a legislației în vigoare prin includerea sa în categoria cianurilor conținute în ape a condus la erori în acțiunile de protecție a mediului și tratarea apelor contaminate.

Datorită densității puțin mai mari decât cea a aerului, Hidrogenul sulfurat se acumulează în zona solului și implicit deasupra apelor. În condiții favorabile de presiune atmosferică, va fi absorbit în apele de suprafață, contaminându-le. Detectarea prezenței sale mai ales în apa potabilă, constituie o preocupare pentru producerea de teste specifice desfășurate și în cadrul unor programe de cercetare la nivel mondial, fiind și în atenția Organizației Mondiale a Sănătății la fel și în cazul butadienei care afectează în mai mare măsură calitatea aerului dar poate fi prezentă și în apă, în urma fenomenului de barbotare a gazului în lichid, existând studii asupra prezenței sale în mediul lichid și a efectelor negative asupra organismelor vii.

Inițiator: Dan Rădulescu

Propunerea legislativă completează Legea 137 din 1995 privind protecția mediului cu definiții necesare în vederea analizei și combaterii unor fenomene cu impact ecologic.

Se definesc termenii: accident ecologic, emisie, experți, material biologic titular de instalatie, organizatie de cercetare, amplificator de sunet zona rezidentiala.

Deși par noțiuni accesibile iar termenii sunt des folosiți des atât de autorități cât și de cetățeni, înțelegerea lor putea varia, determinînd informări și soluții vagi sau neunitare motiv pentru care a fost nevoie de clarificări la nivel legislativ.

Inițiator: Dan Rădulescu

Propunerea legislativă adaugă Hidrogenul Sulfurat în Lista poluanţilor atmosferici luaţi în considerare în evaluarea calităţii aerului înconjurător (Anexa 1 din Legea nr. 104/2011). Această substanță generează un miros neplăcut, pe termen scurt poate provoca iritarea ochilor iar pe termen lung poate genera afecţiuni hepatice, renale și edem pulmonar.

Mirosul pestilențial de ouă stricate a devenit, din păcate, o constantă în viața locuitorilor din mai multe localități din țară. El apare, de obicei, în zona gropilor de gunoi administrate incorect în timp ce în Prahova, sursa este de multe ori industria petrolieră. Locuitorii din Ploiești și Băicoi sunt victime frecvente ale poluării cu această substanță. În ciuda evidențelor olfactive și a studiilor privind sănătatea publică, autoritățile nu recunosc întotdeauna gravitatea problemei și ridică din umeri în fața sesizărilor și protestelor cetățenilor, ale ONG-urilor sau ale presei.

Am transmis constant mesaje autorităților competente, la nivel local, județean sau central cărora le-am cerut obsesiv, prin întrebări, declarații politice, scrisori deschise și participarea la proteste să protejeze dreptul nostru constituțional la un mediu sănătos. Comisia Europeană a avertizat și ea, în mod repetat, autoritățile române cu privire la aceste aspecte și deficiențele legate de monitorizarea calitatății aerului. Deși Hidrogenul sulfurat este măsurat de către autorități, el nu era menționat în Anexa numărul 1 a Legii 104/2011. Conform articolului 26, această anexă desemnează poluanţii pentru care se realizează evaluarea calităţii aerului înconjurător.

La începutul anului, am depus o inițiativă legislativă prin care se completează anexa în cauză. Astfel, atragem atenția asupra importanței măsurării și a combaterii poluării cu această substanță și putem cere executivului măsuri suplimentare de protecție a populației. Proiectul a trecut prin vot de Senat (cu 96 de voturi pentru, 29 împotrivă, 9 abțineri). Așteptăm avizele și raportul comisiilor de specialitate din cadrul celei de a doua camere a Parlamentului și sperăm că va ajunge cât mai repede pe ordinea de zi a plenului, Camera Deputaților fiind for decizional.

Inițiator: Dan Rădulescu

Legea inițiată de senatorul USR Cristian Ghica pentru creșterea siguranței în școli prevede ca imobilele unităților de învățământ din România să fie expertizate tehnic pentru verificarea rezistenței la cutremur.

Prin această lege, primăriile vor fi obligate să dispună începerea expertizării tehnice a construcțiilor cu destinația de unități sau instituții de învățământ ridicate înainte de 1978. Expertizele vor fi realizate de experți tehnici atestați și trebuie să fie finalizate până la data de 1 iunie 2024.

Școlile în România sunt construite în epoci diferite, după normative diferite. Evident, nu toate au aceeași durată de exploatare și nu au același grad de uzură. Cu toate acestea, nu există la ora actuală absolut nicio situație oficială privind starea în care se află școlile din România din punctul de vedere al rezistenței la cutremur. În acest moment, în România sunt aproximativ 3 milioane de elevi care învață în peste 6000 de școli. Nu există o situație oficială a școlilor cu risc seismic și nici a celor care ar putea avea nevoie de consolidare. În aceste condiții, legea va oferi o imagine clară a situației școlilor, extrem de necesară atât autorităților cât și părinților.

Legea inițiată de senatorul USR Cristian Ghica prevede ca instituțiile administrației publice să nu mai fie obligate să utilizeze ștampila în relația cu cetățenii sau cu alte instituții (cu excepția acelor parafe a căror utilizare este reglementată prin legi speciale).

Legea a fost votată în Parlament și a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis pe 7 octombrie 2019.

Deși în mediul privat ștampila nu mai era obligatorie, în administrația publică ea este încă nelipsită. Prezența ștampilei complică fluxurile birocratice și leagă cetățeanul și autoritățile de documentele în format fizic, tipărite pe hârtie.

Marele merit al noii legi este că ea creează premisele digitalizării și simplificării birocrației. Atâta vreme cât ștampila nu mai este obligatorie, documentele vor putea circula mai ușor, în format digital, nu va mai fi necesar exemplarul ”original” pe hârtie și cu ștampilă și totul va putea fi trimis și primit online, cu semnătură electronică. (Vor rămâne în uz doar parafele speciale, cele care sunt stabilite conform unor legi precise, cu instrucțiuni clare de utilizare).

Această lege este cel mai important pas către un proces amplu de digitalizare și de modernizare a administrației.

Proiectul a fost inițiat de senatorul USR Cristian Ghica și își propune să accelereze procesul de digitalizare a administrației publice prin eliminarea din circuitul instituțional a documentelor în format fizic și înlocuirea lor cu documente în format digital.

Potrivit acestei inițiative, comunicarea în interiorul instituțiilor și în relația cu alte instituții se va face exclusiv electronic. Autoritățile vor comunica în format fizic, prin documente pe hârtie doar în relația cu cetățenii care solicită în mod explicit acest lucru. Astfel, persoanele care nu dispun de un terminal pe care să poată vizualiza documentele electronice sau care nu au cunoștințele minime de utilizare a noilor tehnologii vor putea să interacționeze cu instituțiile așa cum au făcut-o și până acum, pe baza documentelor în format fizic. Însă pentru toți ceilalți cetățeni, comunicarea se va face exclusiv online. Sistemele și procedurile ce vor fi dezvoltate de autoritățile publice vor face posibilă utilizarea identificării la distanță prin mijloace electronice, utilizarea certificatelor digitale calificate și generalizarea interacțiunilor cu administrația publică prin Punctul de Contact Unic Electronic. Fiecare cetățean va putea încărca documente în sistem, iar acestea vor fi apoi accesate de către reprezentanții instituțiilor publice responsabile pentru emiterea un anumit document, aviz, autoritățile etc.. Accesarea se va face doar în urma consimțământului exprimat de cetățean și va exista permanent o evidență a instituțiilor și a funcționarilor care au accesat documentele respective.

O prevedere importantă este cea care interzice instituțiilor publice să solicite cetățenilor documente care există deja în sistemele altor autorități ale statului. Astfel, aplicarea principiului ”one time only” va elimina cazurile în care aceleiași persoane i se cer acte care au fost deja transmise altor instituții publice.

Acest proiect este o continuare a legii inițiate tot de Cristian Ghica, prin care a fost eliminată obligativitatea utilizării ștampilelor în administrația publică (evident, cu excepția parafelor prevăzute explicit în legi specifice).

Proiectul de lege privind eliminarea hârtiei din circuitul instituțional poate fi consultat aici:

Propunere legislativă a avut ca scop susținerea celor pe care starea de urgență i-a împins spre o zonă stăpânită de riscul sărăciei dar care realizau venituri suficiente pentru a achita o chirie înainte de pandemie. Acești oameni, vulnerabili social, ar fi reușit astfel, în caz de nevoie, să mențină o chirie și altfel să ducă o viață independentă. Categoria beneficiarilor este foarte bine delimitată de criteriile introduse:

• au un venit net pe membru al familiei sau personal, în cazul persoanelor singure, cel mult egal cu Indicatorul Social de Referință (ISR) calculat pentru lunile în care primesc alocația de sprijin în vederea achitării chiriei
• au un contract de închiriere în derulare la momentul solicitării alocației de sprijin, încheiat înainte de instaurarea stării de urgență
• nu dețin nicio locuință în proprietate
• nu dispun de nicio altă formă de ajutor destinată locuirii, din partea statului sau a angajatorului.

Legea ar fi asigurat adulților aparținând categoriilor sociale vulnerabile și vulnerabilizate de pandemie stabilitatea de care aveau nevoie pentru a continua să meargă la muncă în timp ce copiii lor vor continua școala, știind cu toții că încă mai au un acoperiș deasupra capului.

Inițiator: Alin Ionuți Arsu