Proiectele USR

Potrivit acestui proiect, țigaretele electronice ar fi urma să fie asimilate în legislație țigaretelor convenționale. Dacă această inițiativă ar deveni lege, atunci toate restricțiile de consum și publicitate care sunt impuse în prezent țigaretelor convenționale se vor aplica și celor electronice. Cercetările medicale arată că utilizarea pe termen lung a țigaretelor electronice este nocivă sau, cel mai bun caz, are efecte încă necunoscute asupra sănătății. Proiectul a fost inițiat de Cristian Ghica.

Inițiator: Cristian Ghica

Prin acest proiect, se stabilește obligația autorităților care au în administrare spitale de a realiza expertize privind rezistența la cutremur. Aceste expertize ar urma să fie realizate doar pentru imobilele construite înainte de 1978. Proiectul a fost inițiat de Cristian Ghica.

Inițiator: Cristian Ghica

Legea nr. 170 din 7 octombrie 2019 stabilește că primăriile sunt obligate să realizeze până la 1 ianuarie 2021 expertize privind siguranța la cutremur pentru școlile construite înainte de 1978. Legea a fost inițiată de senatorul USR Cristian Ghica.

Inițiator: Cristian Ghica

Dat fiind că există fonduri publice pentru organizarea carantinei și dat fiind că industria HoReCa este oricum printre industriile cele mai afectate, cred că este important ca accesul la aceste fonduri să fie cât mai transparent și cât mai competitiv.

În clipa de față autoritățile locale alocă discreționar aceste fonduri. De aceea am propus prin proiect de lege crearea unei platforme online deschise unde agenții economici, fie ei hoteluri, restaurante sau alți operatori autorizați care oferă cazare sau masă, să poată depune oferte publice pentru a deservi contra cost aceste necesități.

Orice hotel sau restaurant care își dorește să intre în acest microcircuit economic să o poată face facil și transparent, iar decizia de contractate de către autorități să fie luată public în baza unor criterii obiective și în spiritul competiției de piață.

Mai multe informații:

• BP206/10.04.2020 - http://www.cdep.ro/proiecte/bp/2020/200/00/6/pl206.pdf

Inițiator: Tudor Benga

Am depus, în martie 2020, un proiect de lege pentru diminuarea cu 25% a indemnizației senatorilor și deputaților, pe perioada instituirii stării de urgență și ulterior acesteia, timp de 6 luni calendaristice.

Este un act civic și de solidaritate al Parlamentului României cu cetățenii care se tem acum nu doar pentru sănătatea lor și a celor pe care-i iubesc, ci și pentru posibilitatea pierderii locurilor de muncă și a diminuării veniturilor. Bugetul României a fost sărăcit după trei ani de guvernare incompetentă a PSD. Guvernul României deja a creat fonduri de criză pentru IMM-uri, industria afectată și pentru protecția socială a cetățenilor prin ordonanțele 29 și 30, dar nu am ajuns în vârful pandemiei și e greu de anticipat șocul economic ce va urma. Va crește foarte curând presiunea bugetară pentru satisfacerea necesităților din ce în ce mai mari ale sistemului medical și ale direcțiilor de sănătate publică, pe măsură ce virusul se răspândește și vor apărea mai multe cazuri grave.

Consider că este nevoie de un efort colectiv pentru a ajuta la redresarea situației economice pe durata instituirii stării de urgență, dar și după încetarea acesteia, pe o perioadă de 6 luni necesară reluării activităților economice. Din acest motiv am propus reducerea indemnizațiilor cu un procent de 25%, care să fie folosit pentru combaterea efectelor negative cauzate mediului economic de epidemia de COVID-19, prin modificarea articolului 42, care reglementează dreptul la indemnizație, din Statutul deputaților și al senatorilor.

Mai multe informații:

• Pl-x nr. 136/2020 - http://www.cdep.ro/proiecte/2020/100/30/6/ini171.pdf

Inițiator: Tudor Benga

Pe perioada stării de urgență generate COVID-19, o mulțime de restricții au fost impuse de către stat sectorului privat. Dar, în mod paradoxal, tocmai instituțiile statului au fost cele care au asimilat mai greu măsurile de distanțare socială. Birocrația sufocantă a României pur și simplu dinamitează eforturile de izolare și distanțare fizică necesare pentru încetinirea epidemiei. Am pierdut fiecare dintre noi ani din viață stând la cozi și plimbând hârtii pe la instituțiile statului, însă în contextul epidemiei birocrația noastră ne va omorâ la propriu dacă nu o reducem.

În acest context, în martie 2020 am depus un proiect de lege care prevede că, pe perioada stării de urgență, absolut orice cerere sau act solicitat de vreo instituție publică din România să poată fi trimis pe email. O copie scanată sau fotografiată va avea valoare de original.

La două luni de la depunerea proiectului de lege, ANAF a acceptat să facă un prim pas spre digitalizare, prin promisiunea că în câteva luni nu va mai trebui să mergem în persoană să ne identificăm pentru a avea acces la platforma digitală Spațiul Privat Virtual și că înregistrarea va fi făcută printr-o platformă video.

Aceasta este victorie importantă, o primă dovadă a faptului că modernizarea este posibilă. Însă este doar un prim pas și facem în continuare eforturi pentru de-birocratizarea și digitalizarea instituțiilor publice.

Mai multe informații:

• BP169/25.03.2020 - http://www.cdep.ro/proiecte/bp/2020/100/60/9/in169.pdf

Inițiator: Tudor Benga

Am depus în circuitul legislativ un proiect de lege pentru promovarea identității culturale a microregiunilor istorice din România, denumite tradițional “‘ţări” sau “ţinuturi”, care încurajează acțiunea comună a administrațiilor locale învecinate, în acest scop.

Un exemplu este Ţara Bârsei, menţionată în documente istorice în anul 1222, ca fiind o regiune istorică și etnografică din sud-estul Transilvaniei, cu Brașov cea mai importantă localitate, și care se definește prin tradiții, arhitectură, arte și meșteșuguri comune. Alte regiuni istorice cu identitate proprie etno-culturală se regăsesc pe teritoriul românesc sub denumirile de: Ţara Crasnei, Moților, Almașului, Făgărașului, Crişurilor, Mărginimea Sibiului, Ţinutul Secuiesc, Ţara Haţegului (în Transilvania), Ţara Gilortului, Jaleșului, Lotrului, Argeșului, Muscelului (în Țara Românească), Vrancei, Neamțului, Dornei, Strășinețului (în Moldova), Ţinutul momârlanilor (situat pe Valea Jiului), s.a.

Obiectivul proiectului este să creeze un cadru de cooperare între autoritățile locale ce aparțin acestor microregiuni și care au nu doar o cultură comună, ci și o istorie a colaborării administrative. Astfel, dacă cel puțin 3 unități administrativ-teritoriale învecinate, care fac parte din aceeaşi regiune istorică şi au tradiţii culturale comune se asociază între ele și/sau cu asociaţii şi fundaţii cu obiect cultural, acestea pot accesa fonduri pentru proiecte de protejare, conservare şi valorificare a patrimoniului istoric-cultural. Finanțarea proiectelor se va asigura de către Ministerul Culturii, prin Administraţia Fondului Cultural Naţional, din fonduri special alocate.

Acest proiect este un prim pas pentru o descentralizare reală a României care are șanse să reușească doar dacă ținem cont de identitățile culturale comune. Oamenii cooperează mai bine în interiorul grupurilor din care fac parte, pentru că există o încredere construită în sute de ani, și aceasta trebuie să fie premiza oricărei acțiuni de descentralizare și regionalizare. Istoria și cultura comună sunt motorul principal al colaborării administrative. Noi trebuie să învațăm să lucrăm împreună ca indivizi și colectivăți și proiectul meu propune, ca primă etapă, punerea în valoare a patrimoniului cultural comun. Însă el vizează în perspectivă și dezbaterea mai largă privind reorganizarea administrativ-teritorială a României.

Mai multe informații:

• L176/2020 - http://www.cdep.ro/proiecte/2020/300/00/2/pl376.pdf
  

Inițiator: Tudor Benga