Cel târziu în ianuarie 2018 România va avea un plan de management al populației de urși bruni. Este promisiunea pe care Ministerul Mediului a făcut-o în cadrul dezbaterii “Ursul brun – tezaur sau pericol național?” organizată vineri, 17 noiembrie, de Uniunea Salvați România. În lipsa unui recensământ al urșilor, autoritățile nu pot elabora însă un plan de management care să rezolve pe termen lung cazurile în care urșii ajung în orașe unde atacă oamenii și provoacă pagube, iar acest recensământ va fi finalizat cel mai devreme în trei ani de zile.
În prezent, există un Ordin de Ministru promovat de Ministerul Mediului care introduce cotă de intervenție pentru a soluționa, pe moment, cazurile care pun în pericol omul. Cota în vigoare pentru anul 2017 este de 140 de urși bruni. Deși cota este salutată atât de reprezentanții autorităților locale, cât și de organizațiile de protecție a mediului, participanții la dezbatere au atras atenția asupra necesității unui plan de management care să rezolve problemele ridicate de interacțiunea dintre om și urs pe termen lung.
“Salutăm inițiativa Ministerului Mediului de a gestiona și soluționa prin măsuri derogatorii de la statutul de protecție a speciilor urs brun și lup, cazurile în care sănătatea, securitatea sau integritatea oamenilor ar putea fi amenințată. Subscriem și la faptul că aceste măsuri ar trebui implementate în cazul producerii de către aceste specii a unor pagube importante de natură socio-economică, însă credem că termenul prevenirea producerii unor pagube este interpretabil și necesită o definire mai exactă în acest ordin”, se arată în poziția comună a organizațiilor de potecție a mediului: WWF România, Milvus group, Fundația Conservation Carpathia.
Printre problemele identificate de ele se numără un management cinegetic orientat către profit economic și nu spre conservarea speciilor, intruziunea omului, fragmentarea și reducerea habitatelor carnivorelor, precum și gestionarea precară a deșeurilor menajere și lipsa unor sisteme de compensație care încurajează actele de braconaj.
Autoritățile locale din Harghita, Brașov, Mureș, Argeș, Prahova – unde populațiile de urși sunt semnificative și unde s-au înregistrat atacuri ale urșilor asupra oamenilor – spun că oamenii încep să-și facă dreptate cu mâna lor și că e nevoie de controlarea populației de urși.
“La noi lipsește managementul speciei, un management care trebui să spună clar ce trebuie să fie făcut, să fie o gospodărire în acest sens, dar suntem singura țară care nu avem. Toți ne cramponăm pentru că nimeni nu știe ce și cum. Hrănirea urșilor devine o problemă în creștere, ieri noapte a intrat un urs într-o pensiune și la trei cabane, deja aceste animale merg după hrană în casa oamenilor, hrănirea urșilor nu e o rezolvare, cresc problemele în aceste zile”, spune Csaba Borboly, președintele Consiliului Județean Harghita, care a adăugat că Harghita este județul cu cei mai mulți urși. Pe o suprafață forestieră de 200.000 de hectare, județul ar trebui să aibă 200 de urși, iar populația reală este de aproximativ 1.500 de urși, susține Csaba Borboly.
Ordinul de Ministru în vigoare care stabilește cota de intervenție de 140 de urși bruni prevede că gestionarul fondului de vânătoare trebuie să prezinte un dosar prin care să dovedească faptul că viața și sănătatea omului sunt în pericol și trebuie să aibă avizul Agenției de Protecției a Mediului și a Gărzii de Mediu. Până în prezent, din 189 de solicitări de recoltare au fost aprobate 45, a anunțat Adi Croitoru, director Direcția Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului.
Iosif Bencke, director al AJVPS Harghita, a propus pentru următorul Ordin de Ministru care ar intra în vigoare în octombrie 2018, o cotă de intervenție de 500 de urși bruni, 450 pentru gestionarii fondului de vânătoare și 50 de exemplare care să revină Ministerului Mediului.
“Să nu uităm interesul nostru comun: siguranța cetățeanului care trebuie să fie pe primul loc, dar să nu scăpăm din vedere și protejarea mediului. Dacă venim cu o intervenție brutală, schimbările sunt ireversibile, trebuie să găsim calea responsabilă către un echilibru”, a spus senatorul Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat.
“Noi ne dorim modele moderne genetice pentru a evalua populația de urși, precum și distribuția pe sexe, trebuie să luăm deciziile pe baze științifice, pe baze reale. Pe lângă evaluarea populației, trebuie să ne apropiem de cetățeni, să le explicăm ce înseamnă ursul, care sunt măsurile pe care pot să le ia dacă sunt atacuri, probleme. Avem o realitate: un comportament deviant în rândul urșilor. Mi-e teamă de ce o să fie în primăvară”, a spus, la rândul său, Szep Robert Eugen, Comisar General Adjunct – Garda de Mediu.
Comisia pentru Mediu din Senat se va implica în continuare în găsirea rezolvărilor din perspectivă legislativă. Propunerile discutate în cadrul dezbaterii vor fi preluate în cadrul comsiei pe cele două direcții identificate: măsuri compensatorii și de despăgubire pentru daune, precum și măduri de prevenție, România fiind printre puținele state care nu accesează fondurile disponibile prin FEADR.
La dezbaterea organizată de USR au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, Gărzii de Mediu, ai Consiliilor Județene din județele cu populații semnificative de urși, ai Agențiilor de Protecție a Mediului, precum și cu reprezentanți ai asociațiilor de vânători, organizațiilor nonguvernamentale de protecție a animalelor, dar și parlamentari.
