Parlamentarii USR au anunțat astăzi trei proiecte de lege în contextul invaziei rusești în Ucraina și al valului de ucraineni care ajung în România. Proiectele vizează încurajarea voluntariatului în perioade de criză și facilități pentru obținerea unor documente, sprijin pentru angajare imediată, respectiv ajutor financiar pentru solicitanții de azil.
Primul proiect care va fi depus, marți, își propune încurajarea salariaților din România care participă la acțiuni de voluntariat în folosul persoanelor afectate de crize umanitare și dezastre naturale sau tehnologice.
„Am văzut zilele acestea, precum și în alte momente cheie, că românii au o forță fantastică de mobilizare în situații de criză. Cu acest proiect de lege am gândit un mecanism de sprijin pentru binele care se organizează în semn de solidaritate, în situații de criză umanitară și dezastre naturale. Este un instrument care va face statul mai puternic și mai eficient prin a aduce oamenii care vor să ajute alături de el”, declară deputata USR Diana Buzoianu.
„Statul român și-a asumat prin convențiile privind protecția refugiaților anumite obligații. Aceste obligații trebuie îndeplinite acum, iar acest lucru se poate face doar prin mobilizarea unui număr substanțial de persoane din societatea civilă, care să lucreze temporar pentru a rezolva această criză umanitară cauzată de o tragedie enormă, cu compensarea prin această indemnizație pe care o propunem noi. Legea propusă de USR se va aplica, de asemenea, în cazuri de dezastre naturale sau tehnologice, crescând capacitatea de acțiune și reziliență a societății noatre”, precizează și deputatul USR Cătălin Teniță.
Proiectul vizează persoanele fizice care participă din proprie inițiativă la activități de voluntariat și care își suspendă temporar contractul individual de muncă pentru a desfășura astfel de activități de voluntariat în cadrul unor organizații nonguvernamentale.
Concret, în cazul unei crize umanitare ori dezastru natural sau tehnologic, dacă sunt depășite capacitățile de intervenție ale autorităților, Guvernul va putea activa mecanismul de susținere a activităților de voluntariat pentru o anumită perioadă de timp și cu specificarea ONG-urilor prestatoare, a specilizărilor și domeniilor necesare, precum și a ariei geografice vizate. Angajații care vor dori să desfășoare activități de voluntariat își vor putea suspenda contractul individual de muncă, iar pe perioada voluntariatului vor primi o indemnizație de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câștigul salariul mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale. Indemnizațiile vor fi plătite din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
În zilele următoare, deputatele Pollyanna Hangan și Oana Țoiu vor depune alte două proiecte de sprijinire a refugiaților ucraineni.
Proiectul inițiat de Pollyanna Hangan își propune sprijinirea cetățenilor ucraineni astfel încât aceștia să se poată angaja fără formalități suplimentare, în aceleași condiții cu cetățenii români, iar angajatorii care îi încadrează în muncă pentru minimum 6 luni vor primi 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 de lei. Sprijinul de la stat se va acorda din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru cetățenii ucraineni angajați cu normă întreagă în perioada 15 martie – 15 iulie 2022.
Același proiect de lege prevede că, pe perioada conflictului armat din Ucraina, cetățenii ucraineni majori care solicită orice formă de protecție prevăzută de art. 22 din Legea 122/2006 privind azilul în România să beneficieze de un ajutor financiar de 1.000 de lei pe lună. Ajutorul financiar va fi suplimentat cu câte 500 de lei pentru fiecare minor aflat în îngrijire.
„Proiectul pe care îl propun este împărțit pe două paliere. Pe de o parte, oferă posibilitatea refugiaților din Ucraina să se angajeze imediat, respectând aceleași norme pe care le respectă românii la angajare, cu oferirea simultană de suport angajatorilor. Pe de altă parte, propun un sprijin financiar pentru familiile care se refugiază în România și care accesează statutul de azilant. Statul român poate și trebuie să ofere ajutor tuturor celor care s-au refugiat în țara noastră fugind din calea unui război pe care nu și l-au dorit și care le-a schimbat viețile de pe o zi pe alta”, declară deputata USR Pollyanna Hangan.
Deputata Oana Țoiu propune printr-o inițiativă legislativă scutirea cetățenilor ucraineni, până la 1 ianuarie 2023, de la plata taxelor pentru eliberarea și, după caz, pentru prelungirea vizelor de lungă ședere, respectiv a taxelor pentru eliberarea și, după caz, prelungirea permisului unic de ședere în scop de angajare.
„Ministrul Muncii a spus că legea în vigoare prevede că cetățenii ucraineni au drept de muncă în România până la 9 luni, timp în care pot cere permisul de lungă ședere. Adevărul este însă că această lege, din 2020, nu poate fi aplicată în situații de război, deoarece implică taxe mari, timpi mari de așteptare și documente care nu pot fi luate decât de la serviciile consulare ale României din alte țări. Deci, ar presupune ca refugiații să se întoarcă în Ucraina sau în Chișinău și de abia după aceea să vină în România și să lucreze. Asta reparăm noi cu legea noastră, le dăm drept de muncă direct, similar cetățenilor europeni, și cerem ministrului să o preia în OUG. Noi sperăm ca ucrainenii să se poată întoarce cât mai curând acasă, dar pe perioada în care stau aici trebuie să le asigurăm nu doar adăpost și hrană, ci și un mediu în care se simt incluși, cât au ei nevoie. Realitatea este că avem o criză de resurse umane calificate și putem oferi și adăpost, dar și crea valoare economică împreună”, declară deputata Oana Țoiu.
Pe legislația acum în vigoare, taxa pentru eliberarea vizelor de lungă ședere (valabile 90 de zile) este de 120 euro/viză, iar taxa pentru eliberarea permisului de ședere este de 259 lei plus 120 de euro la cursul BNR.