România se află pe ultimul loc în clasamentul DESI (Indicele Economiei și Societății Digitale) pe anul 2022, publicat zilele trecute de Comisia Europeană, iar cel mai mult ne trage în jos digitalizarea serviciilor publice. Diana Buzoianu, deputat USR, membru în Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, arată ce ar putea să facă autoritățile pentru ca România să nu mai fie la coada clasamentului, iar viața cetățenilor să nu mai fie îngreunată de birocrație, incompetență și corupție.
DESI este un instrument de măsurare a progreselor digitale realizate de toate cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene pe patru mari paliere: aptitudini digitale, conectivitate, digitalizarea serviciilor publice și digitalizarea companiilor private.
„Vorbim de renunțarea la dosarul cu șină și de servicii publice la un click distanță de mulți ani. De vorbit e simplu. Dar când ne apucăm să și facem ceva în acest sens? Raportul DESI 2022 ne plasează pe ultimul loc la nivelul statelor membre din perspectiva digitalizării. Și nu doar că suntem pe ultimul loc, dar avansăm mai încet decât alte state. Așadar, prăpastia se adâncește. Cel mai rău ne trage în jos digitalizarea serviciilor publice. Or, digitalizarea administrației publice înseamnă că nu mai stai în pixul unui om care trebuie să primească ceva ca să-ți răspundă, că nu mai aștepți luni de zile să primești un document, că nu mai e nevoie să stai la cozi interminabile, că nu ești discriminat sau, din contră, avantajat pe criterii subiective. Spus simplu: înseamnă că ești respectat. Soluții de bun simț există, dar e nevoie să dorească implementarea lor de la conducerea autorităților și instituțiilor publice până la funcționarii publici din cadrul acestora”, declară Diana Buzoianu.
Pentru ca România să nu se mai afle pe ultimul loc la digitalizare în UE este nevoie, în primul rând, să fie puse în practică măsurile prevăzute în PNRR.
Prin PNRR, România poate accesa 5,97 miliarde de euro de la UE pentru realizarea reformei digitale. Suma este împărțită pe mai multe componente, cea mai importantă contribuție fiind pentru componenta Transformare digitală, căreia îi sunt alocate 1,81 miliarde de euro. Printre măsurile concrete: cloud-ul guvernamental (până în 2024 cel puțin 30 de instituții să-l folosească), cărțile de identitate electronice (până în iunie 2026 să fie emise 8,5 milioane de astfel de cărți de identitate), să fie digitalizate cel puțin 60 de instituții de sănătate publică (iunie 2024), să fie implementat sistemul de telemedicină (finalul anului 2024), să fie conectate la internet de foarte mare viteză 945 de sate din zonele albe (finalul anului 2025) și să fie școlarizați pentru dobândirea de competențe digitale avansate 30.000 de funcționari publici (iunie 2026).
Apoi, este nevoie și de implementarea legislației existente, începând cu legea co-inițiată de Diana Buzoianu, lege care spune că instituțiile publice nu trebuie să mai ceară cetățenilor informații pe care statul le are deja (Legea interoperabilității, promulgată săptămâna trecută).
„Raportul DESI scoate la iveală o realitate pe care liderii politici nu o pot ascunde: digitalizarea supără un întreg sistem creat pe o bază de incompetență și corupție. Ei bine, românii merită mai mult de atât. Merităm toți o administrație publică de an 2022. Nu există nicio scuză să nu reușim să facem pași semnificativi în această direcție în anii care urmează”, concluzionează deputata USR.