“Cum scoatem România din ‘blocul toxic’ al statelor UE cu probleme majore cauzate de poluarea aerului”. Aceasta a fost întrebarea la care au încercat să răspundă specialiști, reprezentanți ai instituțiilor statului și ai organizațiilor neguvernamentale în cadrul dezbaterii organizate, joi, în Parlament, de Comisia pentru Mediu din Senat, în colaborare cu Comisia pentru Sănătate din Camera Deputaților și Observatorul Român pentru Sănătate.
Dezbaterea adus în prim plan dovezi ale impactului poluării și rezultatele cercetărilor efectuate la nivel mondial și european. Sunt cifre care nu pot fi contestate sau ignorate, cifre care arată că aerul poluat ne afectează în mod grav sănătatea și viața. Cifre la care autoritățile române trebuie să răspundă urgent cu măsuri eficiente.
“Amenințarea unei proceduri de infringement există de câțiva ani, iar Comisia Europeană a atras atenția că România riscă sancțiuni de până la 200.000 de euro pe zi dacă nu ia măsuri pentru reducerea poluării aerului. De atunci are loc un joc de pasare a răspunderii între autorități și de declarații hilare – politicieni care propun să pornim aspiratoarele pe balcon pentru a absorbi din poluare sau care dau vina pe grătarele de mici din oraș pentru calitatea proastă a aerului. La nivelul factorilor de decizie, atitudinea a fost fie de negare a problemei și a impactului ei, fie de demersuri prea puțin relevante – ex: achiziționarea de mașini electrice de măturat aleile. Asta în timp ce aceleași autorități au dat undă verde la înmatriculările de hârburi poluante prin eliminarea timbrului de mediu, iar municipalitățile cheltuie bani grei pe achiziția de autobuze Diesel, în condițiile în care ar putea accesa fonduri europene pentru transport electric sau hibrid, într-un context mondial în care marile metropole aplică planuri pentru interzicerea autovehiculelor Diesel”, a declarat președintele Comisiei pentru Mediu din Senat, Allen Coliban, moderatorul dezbaterii.
Dr. Kurt Straif, director de departament în Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, a prezentat în cadrul evenimentului dovezi științifice ale faptului că emisiile motoarelor Diesel în trafic sunt cancerigene. Specialistul a citat un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății care arată că 15.000 de decese pot fi atribuite poluării aerului din România. La nivel global, cercetătorii se așteaptă la 24 de milioane de cazuri noi de cancer la nivelul anului 2035, comparativ cu 15 milioane de cazuri noi câte au fost în 2015.
Dr. Vlad Mixich, președintele Observatorului Român pentru Sănătate, a prezentat concluziile unui studiu ştiințific care arată că plimbarea pe o stradă cu trafic aglomerat reduce funcția pulmonară şi anulează efectele benefice ale mersului pe jos. În ciuda faptului că traficul este principala sursă a poluării aerului, 70% dintre mașinile înmatriculate în 2017 în România sunt mai vechi de 11 ani, iar 50% dintre acestea sunt mai vechi de 15 ani. Vlad Mixich a amintit că peste 23.000 de decese premature în România sunt cauzate de poluarea cu pulberi în suspensie şi oxizi de azot, rezultate din traficul aglomerat şi alte surse de poluare.
Lucian Mîndruță, fondatorul Asociației Cu Bicicleta Departe, a arătat, în cadrul dezbaterii, că filtrele măștii pe care o folosește el ca biciclist în București sunt negre după doar o oră de pedalat până la serviciu, adică un drum de 25 de kilometri.
La nivel instituțional, doar planuri
În cadrul dezbaterii despre mediu și sănătate de la care au lipsit mai multe instituții cu rol în gestionarea poluării aerului precum Ministerul Sănătății, Administrația Fondului pentru Mediu sau Primăria Generală a Municipiului București, am aflat că 50% din poluarea aerului din București provine din trafic, potrivit Aurei Răducu, președinta Autorității de Transport Integrat București-Ilfov.
În ciuda acestui procent, Primăria București tocmai a achiziționat 400 de autobuze diesel, iar planul de mobilitate prevede construirea a 250 de kilometri de piste de biciclete care nu pot fi realizate întrucât nu există ghid de construcție a lor.
De asemenea, Doina Mocanu, secretar de stat în Ministerul Mediului, a declarat că planul integrat de calitatea aerului are două direcții: conștientizarea populației cu privire la impactul traficului asupra calității aerului și instituirea de zone cu emisii scăzute prin tarife sau interzicerea accesului. Potrivit informațiilor din presă, Primarul General Gabriela Firea a declarat în această săptămână că nu se are în vedere în prezent introducerea unei taxe de mediu.
Dezbaterea “Cum scoatem România din ‘blocul toxic’ al statelor UE cu probleme majore de poluare a aerului” a fost transmisă live, iar înregistrarea poate fi consultată aici.
