Reducerile bugetare uriașe impuse de Ministerul Finanțelor Publice instituțiilor de cultură aflate în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale au consecințe din ce în ce mai grave. Senatorul USR Dan Lungu trage un semnal de alarmă asupra faptului că, în scurt timp, acestea vor aduce România în pragul unui colaps cultural nemaiîntîlnit în ultimii ani.
Dacă la începutul lunii managerul Operei Naționale ieșene, Beatrice Rancea declara că instituția riscă să nu-și mai poată susține spectacolele de la începutul stagiunii viitoare din lipsă de fonduri, în cursul acestei săptămâni directoarea Complexului Național Muzeal „Moldova” din Iași, Lăcrămioara Stratulat, instituție în subordinea căruia se află și Palatul Culturii, a anunțat că din cauza tăierilor bugetare nu vor mai reuși să plătească salariile celor 157 de angajați pe care complexul îi are. Totodată, pe lista instituțiilor culturale în prag de colaps financiar s-au alăturat recent și Academia Română, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București și Teatrul Evreiesc de Stat.
Astfel că, după opera ieșeană și cea clujeană, cărora faptul că fondul de bunuri și servicii a scăzut pînă la procentul de 30% le-a afectat activitatea pentru că nu și-au mai putut plăti colaboratorii permanenți, ci numai achita cheltuielile elementare, acum efectelor acestor tăieri bugetare se revarsă și asupra muzeelor din România, administrate de stat. În Iași, Complexul Național Muzeal „Moldova” are în subordine un număr de zece muzee și 157 de angajați. Printre muzee se numără clădiri-monument importante precum Palatul Culturii din Iași, Palatul „Al. I. Cuza” din Ruginoasa, Muzeul Unirii din Iași sau Muzeul Arheologic de sit din Cucuteni. Conform declarațiilor directorului complexului, „concluzia e simplă: am ajuns să vorbim singuri. Consecințele sunt clare: Nu ne putem dezvolta fără o linie de investiții susținută de Ministerul Culturii, pentru că avem în administrare multe clădiri”. Lăcrămioara Stratulat a mai adăugat și faptul că, la momentul actual, complexul aproape se autofinanțează, întrucît nu au primit absolut nicio ban în cursul anului 2019 pentru a face noi investiții.
În cazul Academiei Române, situația provocată de lipsa fondurilor reduse una este una similară. Reprezentanții săi au expediat o adresă la începutul săptămînii către toate institutele, centrele și filialele aflate în subordinea Academiei, prin care a înștiințat angajații că nu există fonduri suficiente pentru plata salariilor, în următoarele luni. Totodată, aceștia au propus și un set de măsuri urgente, printre care se numără diminuarea salariilor, forțarea angajaților de a intra în concedii fără plată, pensionarea forțată a celor care îndeplinesc condițiile de personare sau suspendarea promovărilor de personal.
Lista dezastrelor culturale continuă cu situația Teatrului Evreiesc de Stat din capitală, directoarea sa, Maia Morgemstern, făcând publică o notificare prin care reprezentanții Primăriei București îi cer să prezinte o propunere de reducere a bugetului teatrului, pentru anul în curs, cu 500.000 de lei. În e-mailul primit este specificat faptul că „în cazul neprezentării propunerii de reducere a bugetului conform sumei comunicate, D.G.E va reduce suma din bugetul instituției dumneavoastră de la un alineat bugetar aleatoriu”. Tot în rîndul teatrelor sabotate de către stat s-a aliniat și Teatrul Național bucureștean care, și-a concediat ieri, conform celor declarate public de către regizorul Radu Afrim zeci de tehnicieni: mașiniști, luminiști, oameni din echipa de sunet, video, cabiniere, recuzitieri, absolut necesari pentru realizarea și păstrărarea unor spectacole, într-un teatru de o asemenea anvergură.
„Problema nu e simplă, că ministerul a tăiat fondurile pentru bunuri și servicii până la 30%, ci că toată lumea taie banii de la cultură, inclusiv primăriile. Se pare că dezastrul financiar național este iminent și începe prin sacrificarea instituțiilor culturale. Asemenea măsuri duc la distrugerea treptată a instituțiilor culturale aflate în subordinea statului. Tot mai multe instituții anunță că își reduc numărul de angajați, pentru că fondurile lor s-au diminua drastic, ca într-un joc de domino. Din iresponsabilitate și dezinteres, cei aflați la guvernare sacrifică tocmai lucrul cel mai important, cultura. Trebuie să înțeleagă odată pentru totdeauna că nu există identitate națională fără cultură”, a menționat acesta.
