Deputatul USR Cristina Iurişniţi a participat, în perioada 11-13 septembrie, în cadrul delegației oficiale a Comisiei de învățământ a Camerei Deputaților, la un schimb de bune practici în domeniul învățământului profesional din Berlin. Deputatul USR a luat, astfel, contact cu parlamentari din Bundestag-ul german, dar şi cu reprezantanţi ai Ministerului federal al învățământului şi ai Universității libere din Berlin.
Deputatul USR Cristina Iurișniți a vizitat și un centru de formare profesională din Frankfurt Oder, situat la 100 de kilometri de Berlin.
„Cu certitudine, încă mai sunt multe de învățat! În Germania învățământul profesional este 90% în sistem dual. Dar, spre deosebire de cadrul legislativ de la noi, parteneriatul școală-agent economic este înlocuit de contractul direct dintre tânărul de minim 16 ani şi întreprindere”, a remarcat Cristina Iurişniţi.
Elevii sunt orientați prin consiliere profesională încă din clasele a VI-a și a VII-a spre ruta teoretică sau profesională, a subliniat deputatul USR.
Mai mult, elevii din Germania sunt obligați să parcurgă un stagiu de practică într-o fermă, un atelier sau o întreprindere pentru a fi mai conectați la piața muncii.
„Apoi, își aleg ruta parcursului școlar, iar dacă aleg să învețe o meserie, de la 16 ani au un contract de formare profesională, cu 25% din timp petrecut în școală. Restul este alocat pregătirii practice, fie într-un centru special de pregătire, fie în întreprindere. Primesc un salariu în jur de 800 de euro, li se asigură cazare, masă, dar și decontarea transportului sau a navetei”, a precizat Cristina Iurişniţi.
Spre deosebire de România, angajatorii germani nu primesc facilități fiscale pentru a asigura formarea profesională a ucenicilor – viitori angajați. Este în interesul întreprinderii să contribuie la instruirea tinerilor.
„Nu are sens să facem comparații între cele două țări și sisteme de învățământ. E limpede că suntem perdanți din mai multe puncte de vedere. Nu avem cultura respectului pentru un bun meseriaș, şi nici a culturii muncii de la o generație la alta. În Germania oferta școlilor profesionale este mai mare cu 10% decât cererea. De asemenea, o bursă profesională minimă este de 520 de euro oferită de întreprindere. La noi, statul oferă 200 de lei, la care se adaugă încă 200 lei asigurați de întreprinderea interesată”, a mai punctat deputatul USR.
Cristina Iurişniţi a mai avertizat că la noi atelierele nu sunt dotate corespunzător cerințelor actuale şi nici nu avem resursa umană calificată la nivelul maiștrilor, a tutorilor care să asigure instruirea practică.
„Această primă cooperare cu o țară europeană care reprezintă excelența în sistemul de învățământ profesional – dar și un exemplu de bune practici – aduce un punct de vedere obiectiv asupra realităților socio-economice autohtone. Cadrul legislativ trebuie ameliorat în interesul tinerilor, dar și al mediului privat care trebuie să fie sprijinit și încurajat, mai ales la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii”, consideră deputatul USR.
Campaniile naționale de informare, promovare și de conștientizare trebuie să fie adresate atât părinților, cât și tinerilor pentru a le schimba mentalități si prejudecăți. „Părinții trebuie să înțeleagă că nu e rușinos să ai o meserie, să ai un parcurs profesional valorizant care să îți asigure rapid un venit. Copiii și tinerii care au abilități practice trebuie îndreptați și orientați spre școlile profesionale. Voi propune, în acest început de sesiune parlamentară, mărirea numărului de consilieri și psihologi școlari. Ei ar trebui să se ocupe de orientarea profesională personalizată a copiilor, dar și a părinților. Un psiholog școlar nu poate să fie arondat unui număr de 800-1000 de elevi. Este inuman, ineficient, total nepedagogic și în niciun caz deontologic!”, afirmă Cristina Iurişniţi.
Aproximativ 30% din elevi se regăsesc în formele învățământul profesional, în condiţiile în care este o nevoie acută de forță de muncă calificată în diferite meserii: sudori, electricieni, lucrători în alimentație publică, turism, construcții, ferme agricole.
Abandonul școlar ridicat și analfabetismul funcțional pot fi reduse prin dezvoltarea si promovarea școlilor profesionale în urbanul mic şi în rural, nu numai în orașe precum Braşov şi celebra Școală Kronstadt, școala etalon a învățământului profesional dual.
De asemenea, deputatul consideră că se impune implementarea unei campanii de informare, promovare în mass-media națională și locală nu doar în Săptămâna meseriilor, ci pe tot parcursul anului școlar.
