Inspectoratele școlare județene sunt tentaculele prin care Ministerul Educației controlează în teritoriu angajările și transferurile în sistem și, odată cu ele, contractele de muncă pentru aproape 300.000 de angajați. Pentru anul 2023 este prevăzut un buget de 660 milioane de lei pentru cele 42 de inspectorate școlare județene, inclusiv cel al Municipiului București. În total, 1.860 de angajați la fabrica de sinecuri a Ministerului Educației.
Dacă s-ar desființa inspectoratele școlare, așa cum propune USR de câțiva ani încoace, s-ar putea asigura, cu banii economisiți, 44 de milioane de mese calde în școală pentru copii. Ori s-ar putea ajuta să meargă la școală circa 96.000 de copii săraci. Ori s-ar putea construi zeci de noi grădinițe și creșe.
„Exemplul de astăzi din campania USR «Oprim jaful» ne arată adevărata față a proiectului lui Iohannis, care a ratat reformarea educației. Ne arată un sistem de învățământ rămas în esența sa unul sovietic: inspectoratele județene școlare decid absolut tot ce se întâmplă în școlile din România, de la numirea directorilor la stabilirea normelor didactice pentru profesori, de la transferuri la achizițiile direcționate – inclusiv cele făcute prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar din PNRR, care sunt chipurile avizate de inspectorate, deși sistemul de implementare al PNRR nu a prevăzut vreo atribuție pentru aceste entități. Inspectoratele școlare trebuie desființate, școlile trebuie redate cetățenilor: profesorilor, părinților, autorităților locale. URSS-ul educațional trebuie desființat, nu dat cu ruj cum a făcut Iohannis”, declară Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.
Școlile sunt copleșite de inspecții. Acestea sunt realizate, pe de o parte, de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar – ARACIP, transformată în Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar – ARACIIP în noile legi ale educației și, pe de altă parte, de către inspectoratele școlare județene (ISJ), transformate în direcții județene.
Dacă ARACIP a fost din 2005 o instituție autonomă, cu rolul de a stabili dacă școlile îndeplinesc standardele minime de calitate, inspectoratele școlare județene au fost și sunt în realitate o rețea de influență și control politic cu peste 1.800 de angajați.
42 de inspectori generali, secondați de 87 de adjuncți, cărora li se subordonează circa 1.100 de inspectori școlari, deserviți de alți peste 600 de angajați în diverse compartimente administrative (juridic, audit, contabilitate, resurse umane etc).
La fiecare schimbare de culoare politică a guvernului, șefii ISJ-urilor și mare parte din inspectorii școlari sunt și ei schimbați din funcție, în fapt o rocadă pe principiul „pleacă ai noștri, vin ai noștri”. Evident că aceasta nu este o descentralizare ci, dimpotrivă, o centralizare mascată, controlată direct de ministrul numit politic.
„Reforma educației a lui Iohannis a eșuat intenționat în această direcție, inspectoratelor școlare județene fiindu-le schimbată doar denumirea. O reformă reală a educației trebuie să aibă obligatoriu ca obiectiv scoaterea de sub controlul politic a sistemului de învățământ. USR a propus desființarea inspectoratelor școlare atât în perioada în care s-a aflat la guvernare, cât și prin amendamente la legile promulgate cu fast la Cotroceni”, mai precizează Cristian Ghinea.
Detalii: https://oprimjaful.ro/2023/07/06/inspectoratele-scolare-judetene/.
