Programul „Parlamentul pentru TINEri”, lansat pe 1 iunie 2022, a depășit borna de 500 de tineri care au devenit deputaţi pentru o zi și astăzi lansăm înscrierile pentru anul 2024.

„Un viitor bun acasă depinde și de ideile și participarea tinerilor. Sunt o generație vocală, care așteaptă multe de la societate, dar politica până acum nu a fost atractivă pentru mulți dintre ei, iar legile au părut de neatins chiar și atunci când erau absurde. Îi invităm în Parlament, gratuit, desigur, nu e nevoie de pile sau de rude ci de o simplă aplicare online. Îi invităm să învețe cum pot să folosească puterea de aici pentru lucrurile bune în care cred, indiferent ce meserie aleg apoi. Evident, la cât de mari sunt problemele de rezolvat sper și că tinerii buni vor dori să ia parte la soluții intrând în serviciul public”, Oana Țoiu, președinta Comisiei pentru tineret din Camera Deputaților.

„Când mă uit la televizor la cearta politică îl închid repede pentru că nu e de mine, dar am venit o zi cu clasa și prietenii la Parlamentul pentru TINEri de curiozitate, m-au chemat la câteva săptămâni după ce ne-am înscris, și am înțeles că politicienii trebuie de fapt să fie în serviciul nostru, sa ne asculte și să repare. Nu știu, poate o să fiu și eu peste mulți ani parlamentar, mi-a plăcut și nu a țipat nimeni”, Alin, elev de liceu, ediția a VIII-a Parlamentul pentru TINEri.

Programul este destinat studenților, elevilor și tinerilor absolvenți și este gratuit în limita locurilor disponibile, cu certificarea participării. Tinerii participă la simularea dezbaterilor din comisie, inclusiv cu propriile propuneri, pot audia ca observatori dezbaterile parlamentarilor din domeniile lor de interes și lucrările plenului Generația fiecărei ediții este apoi inclusă într-o comunitate de tineri care dau feedback pe legile care îi privesc, primesc invitații de participare la programe naționale și europene dedicate tinerilor și la internshipuri (inclusiv în cadrul Parlamentului), dar și oportunități de practică pe obiectivele de dezvoltare durabilă (SDG) și viitorul muncii.

Tema dezbaterii este aleasă întotdeauna de către tineri, iar din experiența edițiilor anterioare fiecare dintre aceștia își exprimă punctele de vedere cu multă siguranță. Astfel, tinerii au ocazia de a afla 𝐜𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐝𝐞𝐩𝐮𝐭𝐚𝐭 𝐬̦𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐫𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐬𝐚̆𝐮, 𝐜𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐚𝐝𝐨𝐩𝐭𝐚̆ 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐥𝐞, 𝐜𝐮𝐦 𝐩𝐨𝐭 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐮𝐥𝐚 𝐬̦𝐢 𝐧𝐞𝐠𝐨𝐜𝐢𝐚 𝐚𝐦𝐞𝐧𝐝𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐫𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐥 𝐩𝐚𝐫𝐜𝐮𝐫𝐠𝐞 𝐨 𝐢𝐝𝐞𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐝𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢 𝐥𝐞𝐠𝐞.

Înscrierile se fac la următorul formular: https://bit.ly/3DQIEjL, la adresa de e-mail [email protected] sau la numărul de cabinet WhatsApp 0791083388, până pe 15 decembrie, pentru edițiile de anul viitor. Ședinţele de simulare vor avea loc în Parlament şi în format hibrid pentru cei care nu pot călători. Înscrierile pot fi individuale sau cu clasa/grupa/ONG-ul/comunitatea, direct de către elevi, studenți și tineri sau profesorii acestora.

Unele idei ajung chiar să fie susținute apoi ca modificări legislative, dintre cele pe care le-a lucrat împreună cu elevii și  studenții, acum în legile în vigoare, amintim:

• Studenții beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la bazele sportive publice (alături de celelalte deja prevăzute: muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film, precum şi la alte manifestări culturale şi sportive) organizate de instituții publice, în limita bugetelor aprobate.

• Statul acordă premii, burse, locuri în tabere şi alte asemenepa stimulente studenților cu performanțe universitare, precum şi cu rezultate remarcabile în educația şi formarea lor profesională, în activități culturale, civice, de voluntariat și sportive, inclusiv competițiile sportive universitare.

• Fiecare instituție de învățământ superior instituie un sistem de aplicare și monitorizare a respectării prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului. Asociațiile studenților pot prezenta un raport anual privind respectarea codului, care este publică pe site-ul instituției. Raportul se dezbate în prima ședință a senatului universitar sau a consiliului facultății de la începerea anului universitar, după caz, universitatea sau facultatea fiind obligate să publice, pe site-ul propriu, raportul realizat de asociațiile studenților, precum și măsurile asumate pentru remedierea eventualelor deficiențe identificate.

• Deciziile și hotărârile structurilor de conducere ale instituției de învățământ superior se publică pe site-ul instituției de învățământ superior sau al facultății, după caz.

• Acces gratuit la biblioteci (lege depusă de Filip Havârneanu, cel mai tânăr deputat al acestui mandat)

• Îmbunătățiri propuse la naveta, internshipuri, contracte de practică, burse, bullying, siguranța în mediul digital, săptămâna altfel, sport în școală.

Pentru context:

• În 2022, România înregistra cel mai mic procent (17,4%) din Uniunea Europeană (UE-27: 32%) pentru persoane cu studii superioare, din grupa de vârstă 25-74.

• În anul universitar 2021-2022, dintr-un total de 543 de facultăți, 409 erau de stat, iar 134 erau instituțiile particulare.

• Finanțarea din fonduri publice a instituțiilor de învățământ superior de stat se face din bugetul Ministerului Educației, iar acestea sunt utilizate în condițiile autonomiei universitare. Procentul din PIB alocat Ministerului Educației pentru anul 2023 este cel mai mic din ultimul deceniu (3,2%).

• În programele de studiu de 3 sau 4 ani, rata de abandon universitar este de aproximativ 45%, pentru cohorta 2015.