Președintele USR, Dacian Cioloș, europarlamentarul Alin Mituța, deputatul Alin Prunean și fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii George Cățean au participat, luni seară, la o dezbatere în cadrul căreia au vorbit despre impactul întârzierii Planului Național Strategic (PNS) în agricultură, care ar urma să aducă în România 22 de milarde de euro în următorii ani prin Politica Agricolă Comună (PAC).
În debutul discuției, Dacian Cioloș a vorbit despre ceea ce însemnă reforma PAC, adoptată, la sfârșitul anului 2021, de Parlamentul European, în urma negocierilor cu Consiliul UE și cu Comisia Europeană și despre cum influențează PNS.
„Această reformă a PAC oferă o marjă de manevră mai mare statelor membre, dar și o responsabilitate mai mare autorităților naționale în felul în care vor fi cheltuiți acești bani care vor fi la dispoziția României.
Conform acestei reforme și legislației europene adoptate, statele membre, deci și România, ar fi trebuit să propună deja Comisiei Europene un Plan Național Strategic în care să explice cum intenționează să valorifice marja de manevră mai mare pe care o are în a decide felul în care se cheltuie banii pentru agricultură și dezvoltare rurală.
Din păcate, tocmai am aflat de la domnul ministru Chesnoiu, după ce e deja de câteva luni la minister, că abia acum are intenția să se apuce să lucreze și că aruncă la coș ceea ce a lucrat predecesorul său și, chiar daca PNL e în parteneriat la guvernare cu PSD, se pare că nu reușesc să se înțeleagă și cei care vor plăti prețul acestor orgolii și neînțelegeri sunt, în primul rând, fermierii, antreprenorii din mediul rural și autoritățile locale din mediul rural.
Ar fi trebuit să existe deja aceste consultări pentru ca, până la sfârșitul anului, Guvernul României să depună acest PNS la Comisia Europeană și să înceapă să îl negocieze cu Comisia”, a declarat Dacian Cioloș.
În acest context, președintele USR a subliniat faptul că cei care riscă să fie penalizați din cauza acestei întârzieri vor fi, în primul rând, beneficiarii acestor fonduri, adică fermierii și asta pentru că „avem un risc de întârziere în implementarea acestor măsuri de sprijin în următoarele luni și următorul an”.
„Nu avem pe masă, încă, în dezbatere publică o viziune a acestui Guvern vizavi de utilizarea fondurilor europene, viziune care ar fi trebuit să existe din momentul în care s-a instalat guvernul, domnul ministru ar fi trebui să vină deja cu aceste idei. Aflăm că abia acum intenționează să înceapă dezbaterile.
Deja din primăvară, statele membre împreună cu Comisia vor începe să discute inclusiv legislația de implementare, pe care noi am fi putut să o influențăm dacă am fi avut deja ideile noastre puse pe masă ca să le putem discuta cu celelalte state membre și cu Comisia Europeană”, a adăugat Dacian Cioloș.
La rândul său, Alin Mituța, europarlamentar Renew Europe și membru în Comisia de Agricultură a Parlamentului European, care a urmărit acest proces de adoptare a legislației de reformare a PAC și care a luat deja poziție publică, în repetate rânduri, legat de adoptarea PNS, a explicat de ce e important acest plan.
„Vorbim de un plan foarte important pentru România care va stabili cum vor fi cheltuiți banii europeni pentru fermieri, dar și banii pentru dezvoltare rurală. Vorbim de aplicarea acestui PNS de la 1 ianuarie 2023 încolo, de când se va aplica practic noua PAC.
Pentru România, e vorba de aproximativ 16 miliarde de euro de fonduri europene nerambursabile din 2023 încolo, altfel pe toată perioada sunt 22 de miliarde, deci vorbim chiar de mai multe fonduri nerambursabile decât avem în PNRR.
PNS nu e doar despre bani, dar este și un document strategic de direcție în care vrem să o ia agricultura românească în contextul Green Deal, spre exemplu, și a altor transformări care au loc la nivel european.
Vorbim de un plan despre care știam că trebuie elaborat încă de acum doi ani, de când e discutată noua Politică Agricolă Comună, deci nu e o noutate sau o surpriză. Cu atât mai mult e iresponsabilă decizia ministrului de a relua de la zero un document care e atât de important și la care s-a lucrat, cel puțin, de un an încoace”, a argumentat Alin Mituța.
Potrivit lui Alin Mituța, întârzierea PNS e problematică din cel puțin două puncte de vedere:
„1. România va avea mai puțin timp la dispoziție să negocieze cu Comisia Europeană. E vorba de un proces de negociere foarte elaborat, care va dura luni, nu e doar faptul că România trimite un document la Comisia Europeană și e considerat adoptat. E un proces similar cu PNRR, care durează câteva luni bune până la un an.
2. Întârzierea e importantă pentru că va duce, apoi, la întârzieri în lanț pe tot ce înseamnă legislație secundară și plăți pentru fermieri. Asta pentru că, în baza PNS, vor trebui elaborate ulterior ghiduri, ordine de ministru sau chiar hotărâri de guvern pentru a pune în aplicare acest PNS. Asta va lua timp și riscăm ca beneficiarii finali, fermierii, să nu știe în timp util la ce programe pot să aplice din 2023 încolo și riscăm și întârzierea plăților, cel puțin, pe anul viitor”.
La toate acestea se adaugă și faptul că nu știm care este viziunea ministerului pentru PNS și pentru agricultura românească în următorii ani, a mai subliniat Alin Mituța, care a trimis către Ministerul Agriculturii, încă din luna decembrie, un document cu recomandări strategice pentru PNS (https://bit.ly/RecomandariPNS), pe care le-a centrat pe nouă priorități:
1. Nevoia de consultare și de dezbatere transparentă cu toți cei interesați.
2. Folosirea eficientă a eco-schemelor.
3. Investiții în regenerarea solurilor și în împăduriri.
4. Programe pentru tineri fermieri.
5. Sprijin mai mare pentru fermierii mici și medii.
6. Încurajarea asocierii fermierilor.
7. Încurajarea culturilor proteice.
8. Investiții în dezvoltarea rurală.
9. Investiții în scheme de calitate.
Nu în ultimul rând, Alin Prunean, membru în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților, a explicat de ce este important ca fermierul să fie în centrul consultărilor.
„Noua PAC oferă statelor mai multă flexibilitate, care să vină în sprijinul fermierilor cu măsuri care rezultă din nevoile reale ale lor. Flexibilitatea nu înseamnă că ministrul decide de capul lui care sunt prioritățile. Dincolo de flexibilitate trebuie să însemne consultarea tuturor părților implicate și a tuturor factorilor interesați.
Mi-ar fi plăcut să văd din prima zi de mandat a ministrului Chesnoiu o aplecare pe câteva elemente și ar fi putut începe de la balanța comercială, pe care o vedem tot mai dezechilibrată de la an la an și să observe că după ce am făcut investiții, și am absorbit niște bani de când suntem în UE, în continuare suntem exportatori de materii prime pe de o parte, pe de altă parte suntem recunoscuți ca un exportator mare de forță de muncă și, în același timp, ne menținem mari importatori de produse finite, care generează plus valoare în altă parte și nu în economia noastră.
Voi rămâne foarte atent la ce se întâmplă în perioada următoare cu aceste consultări de la zero și o să reacționăm de fiecare data când va fi nevoie”, a precizat Alin Prunean.
De asemenea, George Cățean, fermier și fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a evidențiat faptul că PNS va aduce cei mai mulți bani pentru dezvoltarea mediului rural și a vorbit despre aspectele care îl îngrijorează, ca fermier, în actualul context al întârzierii trimiterii acestui plan la Comisia Europeană:
„În primul rând, posibile întârzieri care vor exista începând cu 2023 pentru plățile directe. S-ar putea să nu mai putem să depunem cererile unice așa cum le depunem în fiecare an în perioada martie – mai, fără penalități, tocmai datorită faptului că nu avem pregătit tot sistemul de care e nevoie pentru a primi aceste cereri.
Un alt aspect referitor la partea de întârzieri este și acela că avem un deadline până când trebuie să cheltuim acești bani. Dacă pentru perioada de tranziție 2021-2025, sfârșitul anului 2025 este termenul-limită pentru a cheltui acești bani și pentru perioada 2023-2027 va exista un termen și, în cazul în care nu vom putea să respectăm acest angajament, acest termen pentru cheltuirea banilor, probabil că vom fi puși în situația de a returna acești bani sau de a rămâne nefolosiți.
Vorbim despre subvenții, plățile directe care se duc direct către fermieri, dar vorbim și despre bani din pilonul II care sunt pentru dezvoltare și de care beneficiază atât fermierii, dar și autoritățile publice locale, cooperative, asociații tocmai pentru dezvoltarea mediului rural”, a spus George Cățean.
Totodată, o altă problemă ridicată de George Cățean este faptul că România este ultima țară din comunitatea europeană care încă are două agenții care finanțează dezvoltarea rurală.
„Spun «ultima», pentru că în exercițiul precedent și Bulgaria a fost în aceeași situație ca noi, dar a migrat și a ales să aibă o singură agenție.
În subordinea Ministerului Agriculturii există peste 14.000 de angajați, ceea ce las la latitudinea dumneavoastră să analizați dacă sunt mulți sau puțini.
Într-adevăr, regulamentul european ne dă posibilitatea să rămânem cu două agenții, însă nu știu dacă capacitatea noastră financiară și impactul asupra bugetului ne lasă în continuare să funcționăm cu două agenții.
Un alt aspect care mă îngrijorează, în calitate de fermier, sunt riscurile pe care le avem din cauza faptului că nu există consultări publice pentru PNS și atunci sper să nu fim în situația în care să avem nevoie de ajustări pe perioada implementării PNS-ului, pentru că știm foarte bine cât de greu se obțin aceste ajustări și să nu fim din nou în coada clasamentului atunci când vorbim de gradul de absorbție al fondurilor europene”, a afirmat George Cățean.
Întreaga dezbatere poate fi urmărită aici.